Boala Alzheimer: primele semne, identificate înainte de apariția simptomelor
Primele semne ale instalării bolii Alzheimer au fost identificate de cercetători înainte de apariția simptomelor.
Boala Alzheimer (AD) este progresivă, dar se dezvoltă lent - sau cel puțin se dezvăluie lent. Într-un nou studiu, publicat în revista Biological Psychiatry, cercetătorii de la Universitatea din California San Diego School of Medicine raportează că diferențele timpurii și subtile în performanța cognitivă, cum amintirea unui număr mai mic de cuvinte în cadrul unui test de memorie este un semn că proteinele dăunătoare se acumulează în creier, chiar dacă nivelurile acestor proteine nu sunt încă la un nivel care ar putea fi catalogat ca fiind periculos.
Patologic, boala Alzheimer se caracterizează în principal prin acumularea de plăci proteice numite β-amiloid (Aβ), care se acumulează treptat în creier, perturbând funcția celulară și, în cele din urmă, ucigând neuronii afectați. Un al doilea tip de proteine, numit tau, se acumulează de asemenea anormal în interiorul neuronilor, dăunând funcției acestora.
Prima etapă a bolii Alzheimer, nedetectabilă
În evoluția bolii alzheimer, nivelurile Aβ se acumulează în creier, dar procesul care duce la niveluri anormal de ridicate este de obicei lung. De multe ori este vorba de ani sau zeci de ani înainte de apariția simptomelor afectării cognitive severe. O nouă lucrare a Institutului Național de Îmbătrânire și Asociația Alzheimer definește prima etapă a bolii Alzheimer ca fiind atunci când indivizii au niveluri anormale de beta-amiloid, dar care au încă funcția cognitivă normală.
„Deși patologia AD și, în special beta-amiloid, apar cu mult înainte de apariția deficitelor cognitive severe", a declarat primul autor Jeremy A. Elman, doctor, profesor asistent la Departamentul de Psihiatrie din UC San Diego School of Medicine, "dovezi recente sugerează că modificările cognitive mai subtile pot apărea mai devreme în boală decât în mod frecvent”, a apreciat el.
Elman și colegii săi, inclusiv autorul principal William S. Kremen, doctor, profesor de psihiatrie la UC San Diego School of Medicine, au căutat să stabilească dacă performanțele cognitive slabe, oricât de subtile, ar putea fi un predictor că nivelurile actuale Aβ-negative (acumulări sub pragul pentru diagnosticul de AD) a devenit probabil Aβ-pozitiv.
„Odată ce o persoană atinge punctul de a fi pozitiv, înseamnă că există deja o patologie de bază substanțială”, a spus Kremen. „Ar fi avantajos să se identifice persoanele cu risc înainte de a dezvolta o acumulare amiloidă substanțială, pentru a îmbunătăți eficacitatea tratamentului și progresia lentă a demenței bolii Alzheimer”.
Cercetătorii au efectuat o pereche de teste cognitive non-invazive pe 292 de participanți la studiu, pentru a măsura progresia declinului cognitiv și precoce.
Toți participanții au fost Aβ-negativi la testarea inițială și nu au prezentat demență; 40 de participanți ar putea progresa spre pozitivitatea AP în perioada de studiu și de urmărire.
Cine are risc mai mare
Oamenii de știință au descoperit că participanții care la test au arătat cunoștințe de bază mai puține aveau un risc semnificativ mai mare de a progresa spre pozitivitate Aβ. Adică, scorurile scăzute ale testului care indică o funcție cognitivă mai slabă au sugerat niveluri de placă amiloidă care, deși nu sunt considerate încă problematice, au fost probabil în creștere și ar ajunge în cele din urmă la definiția pragului bolii Alzheimer.
„Am descoperit că nivelurile sub prag ale Aβ de bază erau predictive pentru acumularea viitoare, adăugând la dovezi părerea că chiar și nivelurile scăzute de beta-amiloid sunt relevante din punct de vedere clinic, dar că performanțele cognitive au fost încă predictive semnificativ chiar și după controlul acestei patologii”, a spus Elman.
Rezultatele, au scris cercetătorii, sugerează că testarea cognitivă non-invazivă cu costuri reduse, este utilă pentru identificarea persoanelor care pot fi expuse riscului de a dezvolta boala alzheimer, ceea ce îi face candidați ideali pentru intervenția terapeutică și studiile clinice.
Sursa, aici.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
