Cele trei tipuri de stres. Cum gestionezi simptomele
Identificarea tipului de stres cu care vă confruntați vă poate ajuta să gestionați mai bine simptomele.
Stresul ne afectează pe toți, indiferent de rasă, sex sau situație financiară. Cu toate acestea, durata și intensitatea stresului variază de la o persoană la alta.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, există trei tipuri principale de stres:
• Acut (pe termen scurt)
• Episodic (stres acut constant)
• Cronic (pe termen lung)
Stres acut
Cea mai frecventă formă de stres este cunoscută sub denumirea de stres acut, care poate dura de la câteva minute până la ore și este adesea benefic pentru sănătatea și productivitatea noastră.
Stresul acut se poate simți excitant, chiar palpitant; imaginați-vă la 6 metri de pământ după un salt la schi. Acest tip de stres vă poate ajuta să vă salvați viața, eliberând adrenalina de care aveți nevoie pentru a frâna rapid pentru a evita o coliziune. Sau îți poate îmbunătăți performanța locului de muncă prin a te menține concentrat, alert și energic, oferindu-ți impulsul de care ai nevoie pentru a termina un raport înainte de termen.
Sigur, stresul acut poate fi enervant, dar, în general, imediat ce stresul se rezolvă, la fel și simptomele acestuia. Cu toate acestea, în cazuri mai severe (de exemplu, un traumatism semnificativ), stresul acut poate duce la probleme mai grave de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatică (PTSD). Stresul pe termen scurt activează apărarea corpului nostru chiar înainte de a exista o vătămare sau infecție, spune Firdaus Dhabhar, profesor asociat de psihiatrie și știință comportamentală la Universitatea Stanford.
Acest lucru permite sistemelor noastre imunitare să abandoneze temporar alte regiuni pentru a proteja zona cu cele mai mari nevoi - de exemplu, locul de chirurgie, vaccinare sau terapie pentru cancer.
În câteva minute de la întâlnirea cu o amenințare, celulele noastre imune lasă ceea ce Dhabhar numește „baraca" (splina) și intră în „bulevarde" (vasele de sânge) în călătoria lor către potențialul „câmp de luptă" (pielea), după cum se menționează în Numărul septembrie 2012 al revistei Psihoneuroendocrinologie.
Stres episodic acut
Stresul acut episodic este frecvent întâlnit de persoanele care preiau prea multe sarcini și se luptă cu organizarea. Aceste persoane se grăbesc și se îngrijorează constant.
Ai auzit vreodată de personalitatea de tip A? Identificat în anii '50 de cardiologii Meyer Friedman și R. H. Rosenman, acest tip de personalitate descrie, de obicei, persoanele obsedate de muncă. Acestea sunt perfecționiste și competitive, se enervează rapid, adesea sunt ostile și care nu își pot împărtăși emoțiile. De asemenea, sunt predispuse la stres acut episodic. Ele pot deveni furioase și iritabile și permit le adesea gândurilor negative să le preia mințile. Rezultatul? Indivizi extrem de stresați cărora le este dificil să se relaxeze.
Stresul cronic
Această afecțiune, pe termen lung, are impact atât asupra sănătății fizice, cât și psihologice. Pentru unii, sursa este o viața constantă plină de stresori. Pentru alții, stresul de durată poate proveni dintr-un eveniment traumatic din copilărie; tot mai mult poate fi declanșat de viziunea globală a unei persoane despre un loc stresant sau de incapacitatea sa de a face față presiunilor cu care se confruntă în fiecare zi. Și unii oameni se confruntă cu stresul cronic care provine din situații dificile, fie că este vorba de părinții copiilor autiști sau de un veteran care se luptă cu efectele ulterioare ale experienței de război.
Stresul cronic devine un sentiment familiar pentru mulți care îl experimentează. Pentru unii, presiunea adăugată poate începe să se simtă ca o normalitate. Cu timpul, însă, acest tip de stres poate lăsa consecințe negative de durată, cum ar fi, anxietate, depresie, atac de cord, boli autoimune, infecții respiratorii, accident vascular cerebral, sinucidere și cancer.
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
