Cele trei tipuri de stres. Cum gestionezi simptomele
Identificarea tipului de stres cu care vă confruntați vă poate ajuta să gestionați mai bine simptomele.
Stresul ne afectează pe toți, indiferent de rasă, sex sau situație financiară. Cu toate acestea, durata și intensitatea stresului variază de la o persoană la alta.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, există trei tipuri principale de stres:
• Acut (pe termen scurt)
• Episodic (stres acut constant)
• Cronic (pe termen lung)
Stres acut
Cea mai frecventă formă de stres este cunoscută sub denumirea de stres acut, care poate dura de la câteva minute până la ore și este adesea benefic pentru sănătatea și productivitatea noastră.
Stresul acut se poate simți excitant, chiar palpitant; imaginați-vă la 6 metri de pământ după un salt la schi. Acest tip de stres vă poate ajuta să vă salvați viața, eliberând adrenalina de care aveți nevoie pentru a frâna rapid pentru a evita o coliziune. Sau îți poate îmbunătăți performanța locului de muncă prin a te menține concentrat, alert și energic, oferindu-ți impulsul de care ai nevoie pentru a termina un raport înainte de termen.
Sigur, stresul acut poate fi enervant, dar, în general, imediat ce stresul se rezolvă, la fel și simptomele acestuia. Cu toate acestea, în cazuri mai severe (de exemplu, un traumatism semnificativ), stresul acut poate duce la probleme mai grave de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatică (PTSD). Stresul pe termen scurt activează apărarea corpului nostru chiar înainte de a exista o vătămare sau infecție, spune Firdaus Dhabhar, profesor asociat de psihiatrie și știință comportamentală la Universitatea Stanford.
Acest lucru permite sistemelor noastre imunitare să abandoneze temporar alte regiuni pentru a proteja zona cu cele mai mari nevoi - de exemplu, locul de chirurgie, vaccinare sau terapie pentru cancer.
În câteva minute de la întâlnirea cu o amenințare, celulele noastre imune lasă ceea ce Dhabhar numește „baraca" (splina) și intră în „bulevarde" (vasele de sânge) în călătoria lor către potențialul „câmp de luptă" (pielea), după cum se menționează în Numărul septembrie 2012 al revistei Psihoneuroendocrinologie.
Stres episodic acut
Stresul acut episodic este frecvent întâlnit de persoanele care preiau prea multe sarcini și se luptă cu organizarea. Aceste persoane se grăbesc și se îngrijorează constant.
Ai auzit vreodată de personalitatea de tip A? Identificat în anii '50 de cardiologii Meyer Friedman și R. H. Rosenman, acest tip de personalitate descrie, de obicei, persoanele obsedate de muncă. Acestea sunt perfecționiste și competitive, se enervează rapid, adesea sunt ostile și care nu își pot împărtăși emoțiile. De asemenea, sunt predispuse la stres acut episodic. Ele pot deveni furioase și iritabile și permit le adesea gândurilor negative să le preia mințile. Rezultatul? Indivizi extrem de stresați cărora le este dificil să se relaxeze.
Stresul cronic
Această afecțiune, pe termen lung, are impact atât asupra sănătății fizice, cât și psihologice. Pentru unii, sursa este o viața constantă plină de stresori. Pentru alții, stresul de durată poate proveni dintr-un eveniment traumatic din copilărie; tot mai mult poate fi declanșat de viziunea globală a unei persoane despre un loc stresant sau de incapacitatea sa de a face față presiunilor cu care se confruntă în fiecare zi. Și unii oameni se confruntă cu stresul cronic care provine din situații dificile, fie că este vorba de părinții copiilor autiști sau de un veteran care se luptă cu efectele ulterioare ale experienței de război.
Stresul cronic devine un sentiment familiar pentru mulți care îl experimentează. Pentru unii, presiunea adăugată poate începe să se simtă ca o normalitate. Cu timpul, însă, acest tip de stres poate lăsa consecințe negative de durată, cum ar fi, anxietate, depresie, atac de cord, boli autoimune, infecții respiratorii, accident vascular cerebral, sinucidere și cancer.
-
-
-
-
-
Antibioticele pot lăsa urme în intestin chiar și după 8 ani06.06.2026, 14:00
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
