Impulsivitatea poate fi patologică! STUDIU care explică reacția care face diferența
Impulsivitatea este mai mare atunci când emoțiile sunt puternice și ea poate fi corelată cu cât de repede reacționați la imaginile tulburătoare, arată un nou...
Dacă nu te poți opri din a spune sau a face lucruri pe care ulterior le regreți, există un test de diagnostic pentru tine: Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit o modalitate de a determina mai bine când impulsivitatea este patologică.
Se pare că a acționa nechibzuit atunci când emoțiile sunt puternice poate fi corelat cu cât de repede reacționați la elementele vizuale stimulatoare, în special la cele deranjante, potrivit descoperirilor publicate recent în ediția online a revistei Brain and Neuroscience Advances (link direct studiu).
Cercetătorii au căutat o nouă modalitate de a evalua „urgența negativă”, o formă clinică de impulsivitate care este legată de depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de alimentație, autovătămare, tulburare bipolară și ADHD.
Urgența negativă este măsurată în mod tradițional cu un chestionar de auto-raportare, dar pentru a oferi o măsură mai fiabilă, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc o „sarcină de semnal de oprire emoțional”.
„Această nouă măsură este incitantă, deoarece oferă o modalitate mai obiectivă de a evalua urgența negativă, care prezice probleme mentale”, a spus co-autorul principal al studiului, Sheri Johnson, profesor de psihologie UC Berkeley.
Testul de stop-semnal emoțional a fost efectuat de 450 de participanți la studiu, inclusiv 150 de pacienți psihiatrici. Ei au privit pe ecranul unui computer o combinație de fotografii reconfortante și tulburătoare, cum ar fi copii care se jucau cu pisoi și o victimă a foametei malnutrită, apoi au evaluat fiecare imagine apăsând fie un buton „pozitiv”, fie „negativ”.
Din când în când, o imagine supărătoare a fost urmată de un semnal de „oprire” pentru a împiedica participanții la studiu să reacționeze. Cei a căror autoevaluare a semnalat un control slab al impulsurilor au fost atât de rapizi la declanșare, încât au reacționat frecvent la fotografie chiar înainte de apariția semnului de stop.
„Rezultatele sugerează că unii oameni au dificultăți în a controla impulsurile care sunt conduse de emoții negative. Acest lucru este semnificativ deoarece, în cel mai rău scenariu, impulsivitatea legată de emoții negative poate duce la comportamente extreme precum autovătămarea și sinuciderea”, a spus co-autorul principal al studiului, JD Allen, un cercetător la UC Berkeley și la Colegiul și Conservatorul Oberlin din Ohio.
Măsura standard de screening pentru adversitatea negativă este Scala de Comportament Impulsiv UPPS-P, care evaluează trăsături precum a acționa fără a gândi, lipsa de perseverență sau concentrare și tendința de a căuta experiențe noi și palpitante.
În timp ce impulsivitatea este adesea asociată cu a fi distractiv și spontan, ea poate, de asemenea, să se transforme în comportament nesăbuit sau distructiv față de sine sau față de ceilalți. Și, poate fi o provocare să determinați când un control slab al impulsurilor este adecvat vârstei și sănătos față de un posibil semn de boală mintală, în special în rândul copiilor mici.
„Este normal să plângi când ești trist sau să ridici vocea când ești supărat”, a spus Allen. „Dar dacă o persoană nu se poate opri din plâns odată ce începe, sau face crize de furie și devine agresivă, acesta poate fi un semn de avertizare al vulnerabilității subiacente la problemele psihiatrice și la problemele comportamentale care le însoțesc”.
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
-
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
