Impulsivitatea poate fi patologică! STUDIU care explică reacția care face diferența
Impulsivitatea este mai mare atunci când emoțiile sunt puternice și ea poate fi corelată cu cât de repede reacționați la imaginile tulburătoare, arată un nou...
Dacă nu te poți opri din a spune sau a face lucruri pe care ulterior le regreți, există un test de diagnostic pentru tine: Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit o modalitate de a determina mai bine când impulsivitatea este patologică.
Se pare că a acționa nechibzuit atunci când emoțiile sunt puternice poate fi corelat cu cât de repede reacționați la elementele vizuale stimulatoare, în special la cele deranjante, potrivit descoperirilor publicate recent în ediția online a revistei Brain and Neuroscience Advances (link direct studiu).
Cercetătorii au căutat o nouă modalitate de a evalua „urgența negativă”, o formă clinică de impulsivitate care este legată de depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări de alimentație, autovătămare, tulburare bipolară și ADHD.
Urgența negativă este măsurată în mod tradițional cu un chestionar de auto-raportare, dar pentru a oferi o măsură mai fiabilă, cercetătorii au dezvoltat ceea ce ei numesc o „sarcină de semnal de oprire emoțional”.
„Această nouă măsură este incitantă, deoarece oferă o modalitate mai obiectivă de a evalua urgența negativă, care prezice probleme mentale”, a spus co-autorul principal al studiului, Sheri Johnson, profesor de psihologie UC Berkeley.
Testul de stop-semnal emoțional a fost efectuat de 450 de participanți la studiu, inclusiv 150 de pacienți psihiatrici. Ei au privit pe ecranul unui computer o combinație de fotografii reconfortante și tulburătoare, cum ar fi copii care se jucau cu pisoi și o victimă a foametei malnutrită, apoi au evaluat fiecare imagine apăsând fie un buton „pozitiv”, fie „negativ”.
Din când în când, o imagine supărătoare a fost urmată de un semnal de „oprire” pentru a împiedica participanții la studiu să reacționeze. Cei a căror autoevaluare a semnalat un control slab al impulsurilor au fost atât de rapizi la declanșare, încât au reacționat frecvent la fotografie chiar înainte de apariția semnului de stop.
„Rezultatele sugerează că unii oameni au dificultăți în a controla impulsurile care sunt conduse de emoții negative. Acest lucru este semnificativ deoarece, în cel mai rău scenariu, impulsivitatea legată de emoții negative poate duce la comportamente extreme precum autovătămarea și sinuciderea”, a spus co-autorul principal al studiului, JD Allen, un cercetător la UC Berkeley și la Colegiul și Conservatorul Oberlin din Ohio.
Măsura standard de screening pentru adversitatea negativă este Scala de Comportament Impulsiv UPPS-P, care evaluează trăsături precum a acționa fără a gândi, lipsa de perseverență sau concentrare și tendința de a căuta experiențe noi și palpitante.
În timp ce impulsivitatea este adesea asociată cu a fi distractiv și spontan, ea poate, de asemenea, să se transforme în comportament nesăbuit sau distructiv față de sine sau față de ceilalți. Și, poate fi o provocare să determinați când un control slab al impulsurilor este adecvat vârstei și sănătos față de un posibil semn de boală mintală, în special în rândul copiilor mici.
„Este normal să plângi când ești trist sau să ridici vocea când ești supărat”, a spus Allen. „Dar dacă o persoană nu se poate opri din plâns odată ce începe, sau face crize de furie și devine agresivă, acesta poate fi un semn de avertizare al vulnerabilității subiacente la problemele psihiatrice și la problemele comportamentale care le însoțesc”.
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
