Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Poate că platformele de tipul food delivery au un impact negativ asupra noastră, mai mult decât ne așteptam.
Te-ai gândit vreodată ce impact pot avea aplicațiile de food delivery (care livrează mâncarea) asupra noastră, a tuturora, în general? Ca orice alt lucru consumat în exces, bineînțeles că poate avea efecte negative, însă, simpla prezență a acestor platforme de livrare a preparatelor poate spune ceva despre noi, poate chiar că pierdem conexiunea cu mâncarea.
Am vorbit cu psihologul Radu Leca despre impactul pe care îl au aceste platforme și cum anume se poate pierde conexiunea cu mâncarea, în condițiile în care, aparent, acestea ne-ar putea apropia și mai mult.
Psihologul ne-a vorbit despre reconectarea cu mâncarea, într-un context în care mulți oameni au pierdut legătura autentică cu alimentele pe care le consumă, optând, în schimb, pentru alimente procesate și fast food. Psihologul sugerează că această reconectare implică, în primul rând, o dezvoltare personală și emoțională, care îi permite omului să se reconecteze cu sine însuși și să-și asume în mod conștient alegerile legate de alimentație.
În contextul actual, reconectarea cu mâncarea sănătoasă (poate chiar cu cea care exclude carnea) poate că este relativ respinsă în mediul online, generând o serie de reacții emoționale și justificări pentru menținerea obiceiurilor de fast food, însă Radu Leca observă că introducerea alimentației sănătoase poate provoca, inițial, frustrare și supragândire, accentuând gândurile negative legate de schimbare și nedreptate, iar un factor care influențează toate acestea, într-un fel sau altul, este reprezentat de către aplicațiile de food delivery (de livrare de mâncare).
Pentru a depăși această frustrare, Radu Leca ne sugerează un "restart personal", care implică două elemente-cheie:
Reconectarea cu trecutul: Aceasta implică întoarcerea la un moment în care alegerile alimentare erau mai limitate, iar ispitele culinare nu erau atât de prevalente. Limitarea alegerilor și eliminarea accesului la aplicații de livrare de mâncare poate ajuta la reducerea poftei pentru alimente nesănătoase și la reconectarea cu mâncarea într-un mod, probabil, etic și sănătos.
”În baza acelor alegeri mărunte pe care noi le realizăm, noi avem de-a face cu o întoarcere în timp (unde existau mai puține alegeri) - cu cât avem mai multe alegeri de făcut, cu atât disponibiltatea noastră pentru ispite culinare crește - cu cât avem de-a face cu mai multe alegeri realizate în timp real, secționarea ispitelor culinare din cadrul unei aplicații de tip ”cloro-fast-food”, unde noi vedem în culori extraordinare, care nu au legătură cu binele, ne va genera pofte.
Cel mai mare act sabotor, care este realizat de către spațiul online, este totalitatea numărului de platforme care furnizează posibilitatea de delivery (livrare), indiferent de locul în care ne aflăm””, ne-a mai spus psihologul.
Pesemne că ”obligarea adultului ce-și dorește să rămână sănătos, de a desființa aplicațiile care-i aduc de mâncare, vor furniza o stare de mai bine și o stare etică de reconectare cu mâncarea”, potrivit acestuia.
Deci, pesemne că renunțarea la aplicațiile de livrare de mâncare, fie ea, poate nu categorică, dar considerabilă, ar putea fi benefică pentru cei care își doresc să își mențină sănătatea și să se reconecteze cu alimentația.
Înțelegerea impactului alimentației nesănătoase: Radu Leca subliniază importanța înțelegerii că consumul excesiv de fast food poate contribui la riscul de cancer de colon și stomac, iar conștientizarea acestui impact poate motiva oamenii să facă alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația.
”O altă modalitate de a scăpa de pofte și, evident, de a ne întoarce la o variantă mai sănătoasă, este să înțelegi că fast foodul generează cele mai multe cancere de colon și de stomac la nivel mondial. Dacă înțelegi asta, ești ok”, conform psihologului Radu Leca.
Astfel, odată ce am înțeles care sunt factorii perturbatori ai relației noastre cu mâncarea, (vezi articolele anterioare), ne mai rămâne de făcut să ne gândim:
Care sunt caracteristicile mâncării românești. Chef Orlando Zaharia: Mâncarea românească de demult avea nevoie de un ingredient special
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
