Tulburarea simptomelor somatice provoacă suferință severă prin simptome fizice inexplicabile medical, afectând semnificativ viața cotidiană și necesitând tratament...
Tulburarea simptomelor somatice (TSS) este o afecțiune în care o persoană prezintă simptome fizice care nu sunt legate de nicio afecțiune medicală, provocând adesea o suferință severă. Aceasta afectează aproximativ 5-7% dintre persoanele din întreaga lume, fiind mai frecventă în rândul femeilor.
Persoanele cu tulburarea simptomelor somatice au adesea probleme de sănătate excesive și pot manifesta comportamente neobișnuite. Acestea pot asocia în mod fals simptomele lor cu o boală mai gravă și pot suferi de anxietate. Dacă o afecțiune medicală este legată de tulburarea simptomelor somatice, aceste temeri pot fi exagerate. Aceasta se poate dezvolta la orice vârstă și poate duce la temeri exagerate.
Tulburarea simptomelor somatice este o afecțiune în care persoanele prezintă o varietate de simptome, inclusiv durere, dificultăți de respirație, oboseală, slăbiciune, amețeală, dureri abdominale și probleme digestive.
Simptomele pot varia ca severitate, dar cele comune includ durerea, durerea legată de sex, scurtarea respirației, oboseala, slăbiciunea, amețeala, durerea abdominală și problemele digestive.
Persoanele cu această tulburare manifestă adesea gânduri și comportamente specifice legate de simptomele lor fizice, cum ar fi sentimentul că medicul lor nu face suficient, petrecerea prea mult timp făcându-și griji cu privire la simptome, convingerea că simptomele ușoare indică o afecțiune gravă, îngrijorarea care afectează funcționarea zilnică, controalele medicale frecvente și devenirea sensibilă sau lipsa de reacție la medicamentele prescrise.
DSM 5 identifică tulburarea simptomelor somatice drept o afecțiune caracterizată prin suferință semnificativă, simptome persistente timp de peste șase luni și gânduri sau comportamente anxioase. Diagnosticarea este o provocare, deoarece simptomele fizice sunt adesea fără legătură cu condițiile medicale.
De obicei, medicii efectuează teste de laborator pe baza istoricului personal și medical al pacientului. În cazul în care rezultatele de laborator nu relevă o afecțiune medicală, se poate apela la un profesionist în domeniul sănătății mintale pentru a pune un diagnostic.
Foto: Freepik @Frolopiaton Palm
Tulburarea simptomelor somatice este o tulburare de sănătate mintală legată de abuzurile și traumele din copilărie, femeile fiind mai afectate decât bărbații. Persoanele cu anxietate și cu un prag scăzut al durerii sunt, de asemenea, mai susceptibile, potrivit Clinicii Cleveland.
Factorii de risc includ abuzul de droguri și alcool, traumele din copilărie, abuzul sexual, bolile cronice și alte afecțiuni mintale precum anxietatea sau depresia. Femeile sunt mai susceptibile de a fi afectate de tulburarea simptomelor somatice.
Tulburarea simptomelor somatice poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane, ducând la o fixație asupra problemelor de sănătate percepute, care poate avea un impact negativ asupra relațiilor și sănătății mintale. O tulburare a simptomelor somatice netratată poate crește riscul de a dezvolta anxietate sau depresie.
În plus, multe persoane cu tulburarea simptomelor somatice cheltuiesc resurse financiare semnificative pentru a-și trata problemele percepute, ceea ce este adesea inutil și poate duce la dificultăți financiare.
Tulburarea de simptome somatice este o afecțiune complexă care adesea nu este tratată din cauza simptomelor exacerbate cauzate de anxietate. Tratamentul se concentrează pe ajutarea persoanelor să facă față simptomelor lor fizice și pe identificarea cauzei principale.
Terapia cognitiv-comportamentală este cel mai eficient tratament, deoarece ajută persoanele să își înțeleagă sentimentele și să facă față anxietății. Deși medicii ezită, în general, să utilizeze medicamente pentru tulburarea simptomelor somatice, aceștia pot prescrie antidepresive pentru a trata tulburări concomitente precum anxietatea sau depresia.
Tulburarea de simptome somatice poate fi gestionată eficient cu ajutorul unui plan de tratament și al unor tehnici de adaptare adecvate. Recunoașterea nevoii de ajutor este primul pas în tratament.
Modificările stilului de viață pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, cercetările arătând că 50% până la 75% dintre persoanele cu această afecțiune se îmbunătățesc cu un tratament adecvat. Unele îmbunătățiri potențiale includ creșterea exercițiului fizic, gestionarea stresului și reducerea obiceiurilor proaste, cum ar fi consumul excesiv de alcool sau cofeină. Aceste schimbări pot îmbunătăți atât sănătatea fizică, cât și cea mentală și pot duce la o viață mai echilibrată și mai plăcută.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
