Stresul fizic și psihologic joacă un rol central în declanșarea și progresul bolilor autoimune, influențând direct sistemul imunitar.
Bolile autoimune sunt influențate de diverși factori, inclusiv genetici, de mediu, hormonali și imunologici. Cu toate acestea, cel puțin 50% din aceste afecțiuni sunt atribuite unor factori declanșatori necunoscuți.
Stresul fizic și psihologic, care poate afecta funcția imunitară, a fost legat de dezvoltarea bolilor autoimune. Studiile au arătat că până la 80% dintre pacienți raportează un stres emoțional neobișnuit înainte de debutul bolii.
Stresul nu numai că provoacă boala, dar creează și un cerc vicios. Analize recente sugerează că hormonii legați de stres pot duce la dereglarea imunității, provocând în cele din urmă boli autoimune.
Tratamentul ar trebui să implice gestionarea stresului și intervenția comportamentală pentru a preveni dezechilibrul imunitar legat de stres. Pacienții ar trebui să fie educați cu privire la reacțiile la stres și factorii declanșatori, inclusiv stresul psihologic, infecțiile, traumele și alți factori declanșatori comuni.
Un studiu recent sugerează că stresul poate duce la boli autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă, datorită unei incidențe mai mari a acestor boli în rândul persoanelor care au fost diagnosticate anterior cu tulburări legate de stres.
Bolile autoimune sunt afecțiuni în care sistemul imunitar al organismului își atacă propriile țesuturi, printre exemplele cunoscute numărându-se artrita reumatoidă, psoriazisul, scleroza multiplă și diabetul de tip 1.
Termenul „autoimun” este adesea folosit în sens larg pentru a se referi la afecțiuni de cauză necunoscută cu inflamație sau sistem imunitar activ. Cu toate acestea, infecțiile ar putea provoca, de asemenea, boli autoimune.
Stresul este definit ca orice experiență care provoacă tensiune, fie fizică, psihologică sau emoțională, și este adesea asociat cu răspunsul „luptă sau fugi”. Stresul persistent, cum ar fi grijile legate de finanțe, de sănătatea mentală sau fizică sau de relațiile interpersonale, ar putea duce la boli cronice precum hipertensiunea arterială sau bolile autoimune.
Cauzele stresului sunt foarte individuale, unii oameni găsind ușor să țină un discurs în fața unei mulțimi, în timp ce alții îl pot găsi îngrozitor și își pot face griji cu săptămâni înainte. Stresul poate fi, de asemenea, pozitiv, cum ar fi căsătoria sau intrarea într-o încăpere cu prietenii și familia care se ascund.
Citește și: Pericol ascuns în bucătărie: substanțe toxice în ustensilele din plastic negru. Ce spun experții
Foto: Freepik @
Un studiu care a analizat peste 100 000 de persoane diagnosticate cu tulburări legate de stres a constatat că persoanele diagnosticate cu tulburări legate de stres erau mai predispuse să fie diagnosticate cu o boală autoimună, să dezvolte mai multe boli autoimune și să aibă o rată mai mare de boli autoimune dacă erau mai tinere.
Studiul a constatat, de asemenea, că cei cu PTSD care au fost tratați cu un SSRI au avut o creștere mai puțin dramatică a bolilor autoimune. Cu toate acestea, constatările nu oferă o explicație clară pentru motivul pentru care tulburările legate de stres ar putea provoca sau cauza boli autoimune.
Studiile observaționale nu pot concluziona definitiv că tulburările legate de stres provoacă boli autoimune. Este posibil ca afecțiunea autoimună să fi fost deja prezentă înainte ca tulburarea legată de stres să fie diagnosticată, iar tulburarea legată de stres să nu fi putut provoca boala autoimună.
În plus, altceva decât tulburarea legată de stres ar putea fi de vină pentru rata mai mare de boli autoimune, cum ar fi fumatul, care a fost legat de un risc crescut de anumite boli autoimune.
Studiul a inclus, de asemenea, diabetul de tip 2 printre cele 41 de boli autoimune luate în considerare, care nu este considerat o boală autoimună. S-ar fi putut observa rezultate diferite dacă ar fi fost aplicate definiții mai stricte ale bolii autoimune.
În general, studiul subliniază importanța luării în considerare a diverșilor factori atunci când se examinează legătura dintre stres și bolile autoimune.
Comunitatea medicală nu este sigură cu privire la calea care duce la apariția tulburărilor de stres care cauzează boli autoimune și la modul de abordare a daunelor cauzate de stres. Tratarea stresului atunci când acesta apare poate proteja sau preveni apariția bolilor autoimune.
Tulburările de sănătate mintală sunt tulburări fizice care se pot manifesta în timp. Este important să gestionați nivelurile de stres prin relaxare, meditație și activități detensionante.
Shanta Rishi Dube, profesor asociat la Georgia State University, subliniază importanța îngrijirii de sine și a îngrijirii de sine sănătoase pentru a promova reziliența organismului.
Noul studiu acoperă o populație mare și o gamă largă de boli autoimune, olferind astfel mai multe informații despre fiziologia stresului. Studiul utilizează, de asemenea, o cohortă de frați pentru a controla factorii psihosociali și biologici importanți.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Odată cu pensionare multe persoane se degradează psihic, dar și din punct de vedere al sănătății fizice. De ce se întâmplă acest lucru.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
