Lupus este o boală cronică, autoimună, care apare atunci când corpul începe să lupte împotriva propriilor sale celule, provocând inflamații, durere și umflături. Iată ce o provoacă, ce simptome are și ce...
Numele corect al afecțiunii este lupus eritematos sistemic (LES). Ea poate afecta orice parte a corpului, de la piele la inimă, de aici și termenul de sistemic (care înseamnă că afectează mai multe organe, patologia fiind diferită de la caz la caz). Și poate fi foarte dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sunt similare cu cele ale altor afecțiuni. Cel mai des este diagnosticat la femeile tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 50 de ani.
Simptomele acesteia nu sunt vizibile și pot varia de la ușoare într-o zi, la severe în ziua următoare.
Lupusul poate fi cauzat atât de factori genetici, cât și de factori de mediu.
„Pacienții care au antecedente familiale de lupus pot avea 25% până la 50% risc mai mare de a face lupus, deoarece genele lor pot fi deteriorate”, explică dr Javeria Bhawal, reumatolog la Clinica Piemont din SUA. „Aceste gene deteriorate se transferă de la mamă la copii. Și acești copii sunt mai predispuși să aibă lupus”.
Alți factori declanșatori comuni pentru lupus sunt:
- Viruși: spre exemplu o infecție cu Citomegalovirusul, virus din familia Herpesviridae, sau cu virusul Epstein-Barr, și el foarte răspândit și care face parte din familia virusurilor herpetice.
- Lumină ultravioletă: expunere la lumina soarelui,
- Medicamente: anumite medicamente utilizate pe termen lung, cum ar fi hidralazina, procainamida și chinidina, au fost asociate cu apariția unei forme de lupus - lupusul eritematos indus.
- Fumatul, poluarea și stresul cronic sunt factori care pot declanșa, de asemenea, boala.
- Lupusul poate afecta orice parte a corpului, dar simptomele comune includ o erupție asemănătoare unui fluture pe față, căderea părului și dureri articulare cu umflături la nivelul degetelor.
- oboseală și stare febrilă inexplicabilă – printre cele mai comune simptome ale lupusului;
- pierderea și rărirea părului - poate apărea o rărire a bărbii (la bărbați) și a sprâncenelor;
- eczeme, iritații cutanate - cea mai comună este o erupție sub formă de fluture, care apare pe nas și pe pomeții obrajilor. Circa jumătate dintre persoanele afectate au această erupție pe față, care apare brusc sau după expunerea la soare.
- problemele pulmonare - de la inflamații pulmonare, până la dureri toracice, dificultăți de respirație, reducerea funcției respiratorii și atrofierea diafragmei;
- probleme renale - nefrită. De regulă, problemele renale apar la circa cinci ani după confirmarea LES. Simptomatologia renală este complexă și poate merge de la urină închisă la culoare, la urină cu sânge și dureri renale. Lupus poate duce la insuficiența renală severă;
- articulații umflate, rigide, mai ales dimineața - care nu cedează la tratamentele specifice;
- afectări gastrointestinale diverse: arsuri, reflux acid frecvent;
- afectări tiroidiene și boala tiroidiană autoimună, ceea ce duce la afectarea funcției cerebrale, a celei cardiace, hepatice și renale. Un semnal de alrmă este creșterea sau scăderea în greutate, fără existența unor alte cauze care să provoace aceste variații;
- gură și ochi uscați - lupusul provoacă disfuncționalități ale glandelor lacrimale și salivare.
- Lupusul poate intra în remisie, dar pacienții suferă adesea de „reapariții” sau episoade în care simptomele lor revin.
„Cel mai frecvent declanșator (pentru o erupție) este lumina soarelui”, spune dr. Bhawal. „O altă infecție este, în special pe vreme rece, dacă cineva cu lupus răcește sau face gripă, aceasta poate declanșa un episod. Uneori, diferite medicamente pot declanșa aceste erupții și, alteori, orice poate declanșa erupția lupusului.
Sunt identificate patru tipuri de lupus.
- Lupusul eritematos sistemic - cel mai frecvent tip afectează mai multe organe, cel mai des: rinichii, pielea, inima, sistemul nervos și plămânii.
- Lupusul cutanat acut - adesea asociat cu lupusul sistemic, dar pot exista cazuri în care se manifestă exclusiv la nivelul pielii. Apare în circa 20% din situații. Există mai multe forme de lupus eritematos cutanat:
1) Lupusul cutanat - este, în general, limitat la piele.
2) Lupus cutanat subacut - provoacă o erupție roșie, extinsă, cu aspect solzos pe corp.
3) Lupusul cronic - provoacă o erupție purpurie și poate genera decolorarea pielii, cicatrici și căderea părului.
- Lupusul neonatal este o afecțiune extrem de rară la sugarii ale căror mame au anumiți anticorpi autoimuni, transmiși de la mamă la făt prin placentă.
- Lupusul indus de medicamente - se poate dezvolta prin utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente prescrise, de obicei, după câteva luni de terapie cu un medicament pentru unele afecțiuni (tuberculoză, infecții micotice), terapia anticonvulsivă, pentru aritmie, medicamente pentru hipertensiune arterială. Această formă de lupus dispare, de cele mai multe ori, în câteva săptămâni de la oprirea administrării medicamentelor care l-au provocat.
Tratamentul pentru lupus depinde de simptome și de zona corpului afectată de boală. Tratamentele obișnuite includ:
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, pentru a trata durerea și umflarea.
- Medicamente antimalarice: medicamentele antipaludice pot ajuta la ameliorarea durerilor musculare și articulare, a erupțiilor cutanate și a altor simptome, cum ar fi oboseala și febra.
- Corticosteroizi: ajută la scăderea umflăturii, sensibilității și durerii asociate inflamației.
- Imunosupresanți: utilizați pentru a controla inflamația și un sistem imunitar hiperactiv. O parte dintre aceste medicamente au fost dezvoltate pentru chimioterapie.
De ce te doare spatele. Care sunt cauzele comune ale durerii de spate și afecțiuni medicale pe care le poate semnala durerea.
Studiul recent privind biomarkerii serici pentru osteoartrită deschide noi perspective în diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni
Lupusul eritematos este o boală autoimună complexă, cu o multitudine de posibile complicații.
4 exerciții eficiente pentru durerea de spate. Durerea de spate este o cauză principală a dizabilității la nivel mondial
Descoperă care ar putea fi complicațiile pe termen lung ale artritei reumatoide și care este știința din spatele durerii.
Durerea cronică de genunchi. Care sunt simptomele și ce presupune diagnosticul și tratamentul durerii de genunchi.
Artrita poate fi îmbunătățită prin dietă. Care sunt alimentele ce trebuie evitate în cazul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune.
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
Artrita reumatoidă este declanșată de anticorpii unei bacterii intestinale, arată un studiu. Boala afectează 1% din populația lumii.
Kinetoterapie - ce presupune și când trebuie să o faci. Cristian Drosu ne-a spus totul despre problemele pe care le rezolvă kinetoterapia și cum scăpăm de operații.
Artrita reumatoidă: cum se manifestă, ce metode de diagnostic există și cum se tratează?
Coxartroza este o afecțiune specifică persoanelor în vârstă, dar este întâlnită și la tineri.
