Acestea sunt cele mai frecvente complicații ale dializei.
Dializa poate cauza complicații grave, inclusiv probleme de acces vascular și dezechilibre electrolitice. Diagnosticul precoce și monitorizarea atentă a pacienților sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a bolii și prevenirea complicațiilor severe, precum hipoparatiroidismul și bolile cardiovasculare.
Insuficiența renală cronică duce la acumularea de deșeuri în organism din cauza deteriorării rinichilor. În stadiul terminal (ESRD), singurele tratamente sunt transplantul renal sau dializa. Factorii de risc majori includ diabetul, hipertensiunea și istoricul familial de boală renală.
În cazul persoanelor cu boală renală, rinichii sunt deteriorați și nu pot filtra sângele corespunzător, ceea ce duce la acumularea de deșeuri în organism. Boala renală crește riscul de accident vascular cerebral sau de oprire cardiacă. Insuficiența renală în stadiu terminal (ESRD) reprezintă insuficiența renală completă și permanentă, care poate fi tratată doar prin transplant renal sau dializă.
Principalele factori de risc pentru boala renală includ diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și istoricul familial de insuficiență renală, potrivit Medscape.
Diverse complicații sunt asociate cu accesul vascular la pacienții care sunt supuși hemodializei și cu cateterele abdominale la pacienții care utilizează dializa peritoneală ambulatorie continuă (CAPD).
Aceste complicații ale accesului vascular sunt similare celor întâlnite la orice pacient cu o procedură chirurgicală vasculară (de exemplu, sângerare, infecții locale sau diseminate în cadrul vaselor, obstrucție a vaselor). Sistemul vascular periferic nativ este, de asemenea, afectat, cu rate mai mari de amputație și proceduri de revascularizare, iar un cateter de dializă peritoneală expune pacienții la riscurile de peritonită și infecție locală, deoarece cateterul acționează ca un corp străin și oferă o poartă de intrare pentru patogene din mediu extern.
Abaterile electroliților pot rezulta din boala renală în sine sau ca o complicație iatrogenă. Acestea includ hiperpotasemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipermagnezemia. Complicațiile neurologice includ dureri de cap, demență legată de dializă, sindrom de dezechilibru legat de dializă, encefalopatie Wernicke și accident vascular cerebral, care pot apărea direct sau indirect în legătură cu hemodializa.
Dializă - FOTO: Freepik@Idea24rich
Pacienții cu fistulă arteriovenoasă sau graft ar trebui să aibă locul examinat regulat. Problemele de acces vascular includ infecții, care se manifestă de obicei prin durere locală, roșeață, căldură sau fluctuație. Febra poate fi prezentă. Coagularea accesului vascular se prezintă ca pierderea bruiajului normal sau a tremurului palpabil.
Pot exista semne sau simptome de ischemie a membrelor distale. Pacienții pot prezenta sângerări de la locul de acces vascular după dializă sau un traumatism minor. Sângerarea activă poate apărea, de asemenea, din rana incisională a unei fistule sau graft recent plasat. Hipotensiunea la pacienții în dializă poate fi cauzată de orice alte cauze întâlnite la alți pacienți. Se trebuie luate în considerare cauze grave, cum ar fi sângerarea, disfuncția cardiacă și sepsisul.
Anevrismele sau pseudoanevrismele pot să se formeze și să crească progresiv, compromițând pielea de deasupra locului de acces venos. Durerea toracică la pacienții cu ESRD apare frecvent în timpul dializei. Trebuie luată în considerare o origine cardiacă din cauza prevalenței ridicate a bolii coronariene la pacienții cu ESRD.
Vezi și: Cancerul bronhopulmonar, tratament în stadiile incipiente. Dr. Michael Schenker: Prognostic bun
Dializa, necesară pentru tratamentul insuficienței renale cronice, poate aduce diverse complicații. Accesul vascular utilizat pentru hemodializă poate deveni infectat, se poate bloca sau sângera, ceea ce necesită monitorizare atentă. În cazul dializei peritoneale, cateterul introdus în abdomen poate cauza infecții.
De asemenea, dezechilibrele electroliților, precum potasiul și calciul, pot apărea, provocând oboseală și probleme cardiace. Complicațiile neurologice, cum ar fi durerile de cap și confuzia, sunt, de asemenea, posibile. În plus, pacienții pot experimenta dureri în piept, care trebuie investigate pentru afecțiuni cardiace. Monitorizarea regulată este crucială pentru prevenirea și gestionarea acestor probleme.
Ghidurile definesc boala cronică de rinichi (BCR) ca fiind fie deteriorarea rinichilor, fie o rată de filtrare glomerulară (RFG) mai mică de 60 mL/min/1,73 m² timp de cel puțin 3 luni. Indiferent de etiologia de bază, odată ce pierderea de nefroni și reducerea masei funcționale renale ajung la un anumit punct, nefronii rămași încep un proces de scleroză ireversibilă care duce la o scădere progresivă a RFG.
Hipoparatiroidismul este una dintre manifestările patologice ale BCR, potrivit Medscape.
Boala pe care ar fi avut-o Ceaușescu. Ce au aflat medicii. Are o incidență deosebit de crescută în rândul populației.
Cum se folosește, de fapt, hârtia igienică. Cel mai banal obicei pe care îl avem ne poate pune sănătatea în pericol.
Procedura vitală pentru afecțiunile renale severe. Cum menține echilibrul chimic al corpului și împiedică acumularea deșeurilor toxice.
Noua tehnică de diagnosticare a cancerului de prostată. O evoluție promițătoare în lupta împotriva bolii.
Pietrele la rinichi sunt adesea percepute ca o afecțiune simplă, dar impactul lor biologic și social poate fi semnificativ.
Ce înseamnă dacă te mănâncă pielea și ce boală gravă, chiar mortală, poți să ai.
De ce simți nevoia să urinezi când ajungi acasă. Afecțiunea este extrem de frecventă, dar iată de ce se întâmplă lucrul acesta.
Regele Charles este programat la operație. Cum se manifestă boala care afectează peste 90% dintre bărbați.
Care e cea mai frecventă afecțiune urologica la femei. Afecțiunea care le trimite la medic.
Această boală îți poate pune viața în pericol dacă nu o descoperi la timp.
Cancerul renal poate să aibă semne subtile, care pot fi ușor trecute cu vederea. Care este impactul hipertensiunii asupra rinichilor.
