Dr Bogdan Pârlițeanu a explicat, la Interviurile DC News și DC Medical, care sunt factorii de risc pentru cancerul de prostată, dar și pentru celelalte tipuri de cancere urologice.
Doctorul Bogdan Pârlițeanu este medic specialist urologie la Spitalul Clinic Sanador. El a subliniat, la Interviurile DC News și DC Medical, că un prim semn de alarmă referitor la posibilitatea apariției unui cancer urologic reiese chiar din analizele de sânge specifice.
„Anumiți pacienți care la vârsta de 40 de ani dacă au un PSA (antigenul specific prostatic, n.r.) de peste 1 au un risc mai mare față de alți pacienți de a face cancer de prostată. Dacă PSA-ul, la vârsta de 60 de ani peste 3, atunci este predispus, are un factor de risc. Asta însă nu înseamnă că are și cancer", arată specialistul.
Atâta timp cât pacienții nu sunt conștienți că trebuie să facă periodic controale, se pierd multe vieți care ar putea fi salvate, continuă medicul. „Cancerul de prostată este a doua cauză de deces la bărbați după cancerul pulmonar. Deși este unul dintre cele mai bine studiate cancere la nivel glogal, cel puțin pe partea urologică, și cu posibilități de terapie atât curativă, cât și paleativă importantă", a punctat urologul.
Există și alți factori de risc, după cum arată Dr Bogdan Pârlițeanu, care pot contribui la declanșarea unei forme de cancer.
„Fumatul unul dintre factorii principali, dar nu este o cauză, trebuie să reținem chestiunea aceasta. Pentru că sunt și oameni care nu au fumat în viața lor și fac cancer. Însă, la fel ca la orice formă de cancer, fumatul, stilul de viață inactiv și inadecvat, contribuie. Și aici trebuie subliniat, pentru cancerele de vezică urinară sau cele de căi urinare se adaugă alți factori legați de activitate în mediu toxic. Și vorbim despre cei care lucrează cu tolueni, cu benzeni, cei din industria vopselurilor, în industria chimică și în construcții. Exact, și azbestul era periculos. Ei sunt predispuși pentru cancere vezicale. Și aici vorbesc de pacienți care stau 20-25 de ani în acest mediu, dar au fost și pacienți care au lucrat doar 10-15 ani".
Evident, pe lângă toate acestea, fiind vorba de aparatul urogenital, contează și câtă apă bem! E o teorie legată de cei 2 litri de lichide pe care ar trebuie să-i consumăm zilnic, vara chiar mai mult de atât.
„Studiile făcute până acum recomandă stilul de viață organizat în care pacientul să aibă un consum de lichide adecvat, dar nu putem să obligăm orice pacient să bea doi litri de apă pe zi. Mai sunt și pacienți care au probleme cardiologice, care nu trebuie obligați. Dar, să aibă un stil de viață echilibrat, o alimentație echilibrată și sănătoate, acestea pot prfeveni. Să aibă o activitate fizică, și aici contează si simplul fapt că merg o jumătate de oră pe zi, este suficient", adaugă Dr Bogdan Pârlițeanu.
Ce tratamente sunt disponibile în România pacienților cu cancere urologice, aflați în video:
Urinarea sub duș, un obicei aparent inofensiv care poate afecta sănătatea vezicii urinare.
Urinarea nocturnă este frecvent întâlnită. Ceea ce mâncăm, dar și anumite boli pot provoca urinarea pe timpul nopții.
Semnul banal al cancerului. Medicii lansează un avertisment.
Cum se schimbă pH-ul urinei și ce este litiaza de struvit.
Urinarea nocturnă poate fi semn al cancerului de prostată. Când devine aceasta o problemă.
Boala pe care ar fi avut-o Ceaușescu. Ce au aflat medicii. Are o incidență deosebit de crescută în rândul populației.
O metodă inovativă poate prezice riscul de insuficiență renală și deces.
De ce simți nevoia să urinezi când ajungi acasă. Afecțiunea este extrem de frecventă, dar iată de ce se întâmplă lucrul acesta.
