Bolile hepatice sunt din ce în ce mai frecvente. Stilul de viață contribuie la îmbolnăvirea ficatului.
Bolile hepatice afectează un număr tot mai mare de persoane. În stadiile incipiente de boală nu există niciun simptom. Primele manifestări ale unui ficat bolnav apar în momentul în care boala avansează.
Boala hepatică este orice tulburare a funcției hepatice care provoacă o boală. Ficatul este responsabil pentru multe funcții critice din organism și, dacă se îmbolnăvește sau se rănește, pierderea acestor funcții poate provoca daune semnificative organismului. Boala de ficat este denumită și boală hepatică.
Boala hepatică este un termen larg care acoperă toate problemele potențiale care fac ca ficatul să nu-și îndeplinească funcțiile desemnate. De obicei, mai mult de 75% sau trei sferturi din țesutul hepatic trebuie să fie afectat înainte de a se produce o scădere a funcțiilor.
Ficatul este cel mai mare organ solid din organism; și este considerat, de asemenea, o glandă deoarece, printre numeroasele sale funcții, produce și secretă bilă. Ficatul este situat în porțiunea superioară dreaptă a abdomenului, protejat de cutia toracică. Acesta are doi lobi principali care sunt alcătuiți din lobuli mici. Celulele hepatice au două surse diferite de alimentare cu sânge. Artera hepatică furnizează sânge bogat în oxigen care este pompat de la inimă, în timp ce vena portală furnizează nutrienți din intestin și splină.
În mod normal, venele returnează sângele din organism către inimă, dar vena portală permite nutrienților și substanțelor chimice din tractul digestiv să intre în ficat pentru procesare și filtrare înainte de a intra în circulația generală. De asemenea, vena portă livrează eficient substanțele chimice și proteinele de care celulele hepatice au nevoie pentru a produce proteinele, colesterolul și glicogenul necesare pentru activitățile normale ale organismului, notează medicinenet.
Acad. prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, a explicat care sunt principalele cauze care duc la îmbolnăvirea ficatului.
”Bolile hepatice sunt tot mai frecvente, în primul rând, din cauza vieții moderne care se caracterizează nu printr-o alimentație tocmai sănătoasă care duce la exces ponderal, prin lipsa de mișcare. În plus, din cauza unor dușmani tradiționali ai ficatului care încă nu au dispărut, și anume alcoolul în exces, virusurile hepatitice pe care le controlăm mult mai bine decât altădată, dar care sunt încă prezente, medicamentele dintre care unele au un grad de toxicitate”, a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, la Digi24.
Simptomele bolii hepatice pot varia, dar includ adesea umflarea abdomenului și a picioarelor, vânătăi ușoare, modificări ale culorii scaunului și urinei și icter sau îngălbenirea pielii și a ochilor. Uneori nu există simptome. Teste, cum ar fi testele imagistice și testele funcției hepatice, pot verifica dacă există leziuni hepatice și pot ajuta la diagnosticarea bolilor hepatice.
”Diagnosticul bolilor hepatice ar fi preferabil să se preferabil să se pună înainte de a apărea simptomele clinice. Aș spune că ar trebui să nu așteptăm să dea simptome. În cazul acelor controale anuale care înseamnă un screening general, adică analizele uzuale de sânge în care sunt incluse și probele hepatice, o ecografie a ficatului făcute anual, sunt metode care pot să prevină bolile sau să le descopere într-un stadiu foarte târziu.
Principalul simptom al bolilor hepatice este starea de oboseală, atunci când ficatul începe să nu mai funcționeze pacientul nu mai are același randament, obosește ușor, devine somnolent. Semnele de boli grave sunt atunci când apare icterul, apar formațiuni la nivelul ficatului și deja trădează boli avansate la care ar fi bine să nu se ajungă”, a mai spus acad. prof. dr. Irinel Popescu.
Vezi și: Ce afecțiuni se ascund în spatele durerii de stomac de după masă. Când trebuie mers la medic
”Abordarea optimă pleacă de la profilaxie, de la contactul permanent cu medicul de familie și de la acea investigație anuală, după care următorul nivel este medicul specialist. Vorbim de boli hepatice de resort medical care se adresează colegilor hepatologi și unele de resort chirurgial pe care le operăm cu succes și care își găsesc rezolvarea printr-o intervenție chirurgicală.
M-aș referi la cele chirurgicale și vorbim de anumite inflamații ale ficatului. În tubul digestiv circulă tot felul de microbi și se cantonează și în ficat și pot produce abcese hepatice. Se drenează cu succes de către radiologii intervenționali. Există afecțiuni chistice ale ficatului, care atunci când sunt de mici dimensiuni trebuie doar urmărite și nu neaparat operate. Când ajung la peste 10 cm diametru și dau simptome se operează.
Există tumori benigne ale ficatului, dintre care unele pot să producă simptomatologie de la o anumită dimensiune, altele au risc de malignizare și de aceea trebuie operate.
Există și cancere hepatice și, în afară, de intervențiile chirurgicale care sunt de două tipuri, și anume rezecții și transplant, în ziua de astăzi există și tratamente oncologice mult mai eficiente decât până nu cu puțin timp în urmă.
Chirurgia ficatului din ce în ce mai mult poate fi efectuată pe cale minim-invazivă. Dacă altădată se efectua numai deschis cu riscuri destul de mari, în prezent devine o chirurgie mai sigură și fiziologică. Această abordare minim-invazivă chiar pentru rezecții hepatice majore crește ca frecvență de la zi la zi.
Uneori, chirurgia hepatică, este singura metodă curativă, cum ar fi în tumorile benigne sau în cancerele descoperite incipient, alteori face parte dintr-un arsenal de metode terapeutice, vorbesc de cancerul hepatic în care, împreună cu oncologii, chimioterapia, radioterapia contribuie fie la vindecare, fie la ameliorarea prognosticului.
Această chirurgie minim-invazivă câștigă teren în defavoarea chirurgiei deschise”, a mai explicat acad. prof. dr. Irinel Popescu.
Medicul chirurg ne-a explicat care sunt semnele unui chist hepatic, care este testul care pune cel mai bine diagnosticul și cum se poate opera.
Cum știi dacă ai stenoză mitrală. Care sunt semnele de alarmă pe care mulți le confundă.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Ce se întâmplă cu pacienții operați cu robotul. Medicul Teodor Buliga a făcut dezvăluiri în premieră.
Operația de micșorare a stomacului este o modalitate de a pierde în greutate prin modificarea sistemului digestiv.
Acesta este efectul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra colesterolului.
Acestea sunt cele trei boli care fac ravagii printre pacienți. Două dintre ele au un numitor comun.
Tromboza venoasă profundă - cum apare, care sunt factorii de risc și cum se poate trata.
Această terapie ameliorează durerile post-operatorii.
Asta se întâmplă după operație. Ce trebuie să știi după o intervenție chirurgicală.
