Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Bruxismul, scrâșnitul din dinți, este una dintre tulburările de somn cele mai întâlnite, fiind descoperită de parteneri sau părinți, în cazul copiilor. De altfel, afecțiunea este determinată în multe cazuri la nivel psiho-emoțional, motiv pentru care tratamentul acestuia nu înseamnă doar vizite la medicul stomatolog, ci și la psihoterapeut.
Dr. Cristina Mihai, specialist ortodont a explicat ce este bruxismul, cum se manifestă și de ce este important să scăpăm de el.
”Am să vă spun în primul rând ce caracterizează bruxismul, care este o parafuncție a sistemului masticator, care practic se instalează prin scrâșnitul dinților, așa cum se spune popular. Aceasta reprezintă frecarea pe verticală sau orizontală a arcadelor dentare și prin încleștarea maxilarelor.
Pacienții se trezesc dimineața cu maxilarele încleștate și ne povestesc că prezintă o tensiune la nivelul mușchilor masticatori, că prezintă dureri la nivelul urechilor. De fapt, articulația temporo-mandibulară (ATM) este foarte aproape de conductul auditiv și atunci pacienții percep ca și când ar avea dureri de urechi. Prezintă dimineața dureri cervicale sau dureri de cap”, a explicat dr. Cristina Mihai, medic specialist ortodont, la Tinerețe fără bătrânețe de la Digi 24.
De asemenea, mai spune specialistul, bruxismul este una dintre ”parasomniile cel mai des întâlnite, este a treia ca frecvență după sforăit și după vorbitul în somn”, cât privește descoperirea acestora, de cele mai multe ori, este făcută de către partener sau părinți, în cazul copiilor.
Vezi și: Pastă de dinți naturală și ecologică, făcută în casă. Iată 3 rețete
”Bruxismul înseamnă forțe răspândite neregulat la nivelul suprafețelor dentare care duc la abrazia smalțului, adică dinții se tocesc și devin de o dimensiune mai mică, ducând la dureri dentare, la anumite lacune cuneiforme la nivelul dinților, retracții gingivale. (...) De obicei bruxismul se instalează și în copilărie, în dentiția mixtă, când începe permutarea dentară, schimbarea dinților temporari cu dinții definitivi.
Acesta este un bruxism fiziologic. Dacă persistă, după vârsta de 7-8 ani și părinții semnalează acest fenomen în fiecare noapte, el devine patologic și trebuie tratat. De obicei își dau seama despre acest bruxism prin adolescență sau maturitate, prin faptul că prezintă dureri la nivelul dinților sau la nivelul articulației temporo-mandibulare sau pur și simplu își au scrâșnitul, noaptea, în somn”, a mai spus medicul.
Un alt timp de bruxism, am putea spune unul psiho-emoțional, este cel întâlnit la persoanele competitive sau mai emoționale. ”De obicei acest tip de bruxism apare când anxietatea este mare, când stresul este mare, atât la serviciu cât și acasă, când ne concentrăm foarte mult, de exemplu la adolescenți, în timpul examenelor”, a mai spus ortodontul.
Pentru diagnosticarea bruxismului sunt efectuate:
- investigații de tip radiologic, ortopantomograma sau radiografia tuturor dinților, o radiografie ATM, ”pentru de obicei când există bruxism există și o problemă la nivelul articulației temporo-mandibulare, care duce la această problemă din cauza mișcărilor dintre maxilarul superior și inferior, ce sunt poziționate incorect unul față de celălalt”, susține medicul.
- se realizează fotografii ale pacientului, atât intraorale, cât și extraorale
- se realizează mișcări dinamice, examen extraoral, intraoral, al musculaturii, al mișcărilor mandibulei.
”Mai nou au apărut tehnici moderne de diagnosticare a bruxismului și de identificare a problemelor de la nivelul ATM. Trăim în era digitalizării și astfel și stomatologia folosește tehnici digitalizate care ne ajută foarte mult ca pacientul să se simtă foarte confortabil. De aceea există sistemul care ne ajută să înregistrăm dinamica 4D a mișcărilor ATM, a arcadelor dentare una față de cealaltă, disfuncțiile care apar la nivelul ansamblului masticator”, mai spune medicul, precizând că în funcție de rezulate sunt recomandate tratamentele ulterioare.
Medicul susține că tratamentul bruxismului este unul pluridisciplinar, având în vedere faptul că este atât de natură fizică, cât și emoțională.
”Tratamentul este practic unul pluridiscicplinar. Noi trebuie să învățăm să învățăm să tratăm bruxismul împreună cu colegii psihologi. De obicei pacienții sunt îndrumați și către psiholog, și către yoga și metode de relaxare, aromoterapie, pentru a se destresa și a scăpa de factorul principal.
Tratamentul fizic se caracterizează prin realizarea unei gutiere. Depinde de tipul de diagnostic care se pune și de gradul în care pacientul bruxează arcadele dentare, dinții. Gutierele pot fi soft (moi) sau dintr-un material mai dur. De obicei, cele care au o mai mare complexitate și un rezultat mai bun sunt cele realizate dintr-un material mai dur, și care sunt individualizate”, a precizat ortodontul.
Altfel, gutierele se pot pune pe ambele arcade, însă mult mai eficiente sunt cele puse pe arcada superioară, ”care este un os fix și atunci se pot realiza anumte puncte stabile la nivelul complexului masticator și la nivelul articulației, dar sunt pacienți care nu suportă gutierele pe arcada superioară, deoarece provoacă senzația de rău, și atunci se preferă folosirea unei gutiere inferioare”, a mai spus medicul, subliniind că acestea sunt personalizate după scanarea arcadelor pacientului, iar durata tratamentului poate varia între câteva luni și un an.
Vezi și: Emoțiile și mâncatul necontrolat. Care sunt tehnicile ce ne pot ajuta în lupta cu frigiderul
Scoaterea nervului dintelui este o procedură care se realizează în cazul unor infecții grave.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Ce este parodontoza, numită, de fapt, parodontită, care sunt cauzele, simptomele, cum se tratează și cum o putem preveni.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
Care sunt riscurile amânării mersului la stomatolog. Ce spun românii când vine vorba de stomatolog.
De ce ne trezim cu respirație urât mirositoare și când trebuie să ne spălăm pe dinți.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Un medic stomatolog trage un mare semnal de alarmă privind igiena orală a românilor, mai ales a celor din mediul rural.
Pasta de dinți are termen de valabilitate. Ce se întâmplă dacă o folosești după ce a expirat.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
