C. difficile, infecție asociată cu două tipuri de ciuperci. Tratamentul ar putea fi regândit
Infecția cu C. difficile ar putea fi asociată cu unele infecții fungice. Cercetătorii cred că asta ar putea fi un motiv de regândire a tratamentelor pentru infecție.
Patogenul Clostridium difficile, care cauzează una dintre cele mai frecvente infecții dobândite în spital în Statele Unite, poate avea „complici” care până acum au trecut în mare parte neobservate.
Cercetătorii raportează că au găsit ciuperci care se dezvoltă la persoanele infectate cu C. difficile. Rezultatele sugerează că interacțiunile dintre speciile fungice și bacteriene joacă un rol important în infecțiile nosocomiale, iar cercetătorii speră că exploatarea acestor interacțiuni ar putea indica un nou mod de a trata C. difficile.
„Dezvoltarea infecției cu C. difficile este aparent influențată atât de agenți patogeni bacterieni, cât și de ciuperci, în special pentru această boală.” a spus chirurgul și autorul principal David Stewart, doctor în medicină, la Universitatea din Arizona College of Medicine, din Tucson. „Până acum, ciupercile au fost subestimate și subapreciate în microbiomul intestinal.”
Dezechilibrul microbiomului, rol important
Taxonii fungici alcătuiesc o mică parte din microbii intestinali - între o miime și o zecime din unu la sută la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că, chiar și cu o reprezentare scăzută, pot juca un rol de dimensiuni mari în infecțiile periculoase.
„Această descoperire a fost uimitoare, știind că sunt un procent atât de mic de organisme din intestin”, a declarat microbiologul și autorul principal Regina Lamendella, doctorand la Colegiul Juniata din Huntingdon, Pa.
Cercetătorii - în mare parte o echipă de studenți din Juniata - au utilizat secvențialele cu un randament mare pentru a identifica populațiile fungice și bacteriene în probe de scaun colectate de la 49 de pacienți din spital. 18 dintre aceștia au fost pozitivi pentru C. difficile. Datele au relevat specii distincte - două fungice și nouă bacteriene - care s-au dezvoltat în grupul de pacienți cu infecții cu C. difficile. Analizele ulterioare au identificat ciuperci suplimentare cu abundențe crescute la probe de la pacienți infectați. În plus, cercetătorii au descoperit că creșterile în unele populații de ciuperci au fost legate de scăderea populației unor bacterii utile. Nu au găsit aceeași relație negativă între ciuperci și bacterii la pacienții fără infecții.
Cercetătorii au efectuat, de asemenea, analize de exprimare a genelor bacteriene, care i-au determinat să identifice noi căi - sau interacțiuni între gene - asociate cu C. difficile. Aceste căi au indicat alte specii bacteriene, inclusiv Escherichia coli, care pot contribui la disfagioză sau dezechilibru între speciile bacteriene din intestin, asociate cu C. difficile.
Infecții rezistente la antibiotic
Studiul sugerează că pacienții cu infecții cu C. difficile găzduiesc un amestec de bacterii și ciuperci care sunt specifice bolii și ar putea ajuta să reziste la tratament, a spus Lamendella. Cu toate acestea, ea avertizează că este prea curând pentru a ști care specii de ciuperci sunt cele mai importante sau ce rol joacă ciupercile.
„Urmează să încercăm să identificăm interacțiunea dintre C. difficile și ciuperci specifice, precum și alte organisme din intestin”, a spus ea. „Această relație este antagonistă și negativă, sau pozitivă? Ciupercile perpetuează de fapt disbioza intestinală?"
Cercetătorii cred că este un subiect de cercetare care merită urmărit. Infecția cu C. difficile este dificil de controlat, în mare parte deoarece afectează pacienții care au fost deja tratați cu antibiotice. Dacă cercetătorii identifică o relație de cauză-efect clară între speciile fungice și infecția cu C. difficile, acestea ar putea fi capabile să dezvolte tratamente care nu implică antibiotice.
"Ciupercile ar putea fi o țintă terapeutică", a spus Stewart. „S-ar ridica această posibilitate că am putea recompune medicamente antifungice deja aprobate pentru a trata C. dif sau alte boli”.
Cum se transmite HIV?
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
DSP Brăila confirmă decesul unui bărbat infectat cu Listeria monocytogenes
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
EXCLUSIV Virusul tropical care te lasă schilodit a ajuns în Europa. Medicii, în alertă din cauza chikungunya
Cum se transmite tusea convulsivă și ce trebuie să faci dacă ai fost expus
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
CDC instituie nivelul 3 de urgență pentru focarul de hantavirus de pe MV Hondius
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre vacanțele exotice. Ce este malaria. Conf. univ. dr. Ion Ștefan: Riscuri majore
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
