C. difficile, infecție asociată cu două tipuri de ciuperci. Tratamentul ar putea fi regândit

Infecția cu C. difficile ar putea fi asociată cu unele infecții fungice. Cercetătorii cred că asta ar putea fi un motiv de regândire a tratamentelor pentru infecție.
Patogenul Clostridium difficile, care cauzează una dintre cele mai frecvente infecții dobândite în spital în Statele Unite, poate avea „complici” care până acum au trecut în mare parte neobservate.
Cercetătorii raportează că au găsit ciuperci care se dezvoltă la persoanele infectate cu C. difficile. Rezultatele sugerează că interacțiunile dintre speciile fungice și bacteriene joacă un rol important în infecțiile nosocomiale, iar cercetătorii speră că exploatarea acestor interacțiuni ar putea indica un nou mod de a trata C. difficile.
„Dezvoltarea infecției cu C. difficile este aparent influențată atât de agenți patogeni bacterieni, cât și de ciuperci, în special pentru această boală.” a spus chirurgul și autorul principal David Stewart, doctor în medicină, la Universitatea din Arizona College of Medicine, din Tucson. „Până acum, ciupercile au fost subestimate și subapreciate în microbiomul intestinal.”
Dezechilibrul microbiomului, rol important
Taxonii fungici alcătuiesc o mică parte din microbii intestinali - între o miime și o zecime din unu la sută la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că, chiar și cu o reprezentare scăzută, pot juca un rol de dimensiuni mari în infecțiile periculoase.
„Această descoperire a fost uimitoare, știind că sunt un procent atât de mic de organisme din intestin”, a declarat microbiologul și autorul principal Regina Lamendella, doctorand la Colegiul Juniata din Huntingdon, Pa.
Cercetătorii - în mare parte o echipă de studenți din Juniata - au utilizat secvențialele cu un randament mare pentru a identifica populațiile fungice și bacteriene în probe de scaun colectate de la 49 de pacienți din spital. 18 dintre aceștia au fost pozitivi pentru C. difficile. Datele au relevat specii distincte - două fungice și nouă bacteriene - care s-au dezvoltat în grupul de pacienți cu infecții cu C. difficile. Analizele ulterioare au identificat ciuperci suplimentare cu abundențe crescute la probe de la pacienți infectați. În plus, cercetătorii au descoperit că creșterile în unele populații de ciuperci au fost legate de scăderea populației unor bacterii utile. Nu au găsit aceeași relație negativă între ciuperci și bacterii la pacienții fără infecții.
Cercetătorii au efectuat, de asemenea, analize de exprimare a genelor bacteriene, care i-au determinat să identifice noi căi - sau interacțiuni între gene - asociate cu C. difficile. Aceste căi au indicat alte specii bacteriene, inclusiv Escherichia coli, care pot contribui la disfagioză sau dezechilibru între speciile bacteriene din intestin, asociate cu C. difficile.
Infecții rezistente la antibiotic
Studiul sugerează că pacienții cu infecții cu C. difficile găzduiesc un amestec de bacterii și ciuperci care sunt specifice bolii și ar putea ajuta să reziste la tratament, a spus Lamendella. Cu toate acestea, ea avertizează că este prea curând pentru a ști care specii de ciuperci sunt cele mai importante sau ce rol joacă ciupercile.
„Urmează să încercăm să identificăm interacțiunea dintre C. difficile și ciuperci specifice, precum și alte organisme din intestin”, a spus ea. „Această relație este antagonistă și negativă, sau pozitivă? Ciupercile perpetuează de fapt disbioza intestinală?"
Cercetătorii cred că este un subiect de cercetare care merită urmărit. Infecția cu C. difficile este dificil de controlat, în mare parte deoarece afectează pacienții care au fost deja tratați cu antibiotice. Dacă cercetătorii identifică o relație de cauză-efect clară între speciile fungice și infecția cu C. difficile, acestea ar putea fi capabile să dezvolte tratamente care nu implică antibiotice.
"Ciupercile ar putea fi o țintă terapeutică", a spus Stewart. „S-ar ridica această posibilitate că am putea recompune medicamente antifungice deja aprobate pentru a trata C. dif sau alte boli”.
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Ce este, de fapt, boala X. Simpomele seamănă cu cele ale gripei
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Un copil de 5 ani a murit din cauza meningitei meningococice. Care sunt primele simptome și cum poate fi prevenită boala
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
HMPV, noul virus respirator din China. Evoluează la bronșită și pneumonie și NU are vaccin. Care sunt simptomele și cum se transmite
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă