Cancer de prostată, factori de risc. 6000 de cazuri noi pe an în România

În România sunt estimate 6000 de noi cazuri pe an, iar 2000 de bărbaţi români îşi pierd anual viaţa ca urmare a acestei afecţiuni. Cauzele exacte ale cancerului de prostată nu sunt cunoscute. Au fost identificați mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea cancerului de prostată, dar care dintre acești factori de risc care determină o celulă de prostată să devină canceroasă nu este pe deplin cunoscută.

Pentru ca un cancer să se dezvolte, trebuie să se producă schimbări în substanțele chimice care alcătuiesc ADN-ul, care formează genele din celulă. Genele controlează modul în care celulele funcționează, de exemplu, cât de repede crește celula, se divizează în celule noi și moare, precum și corectarea oricăror greșeli care apar în ADN-ul celulei pentru a menține celulele funcționând în mod normal.

Moștenirea genetică responsabilă pentru 5% -10% din cancerele de prostată

Cancerul apare atunci când anumite gene care controlează creșterea sau moartea celulei sunt afectate, ceea ce duce la o creștere anormală a celulelor și / sau la deces. Genele sunt moștenite (transmise de la părinți la copiii lor) și astfel pot fi moștenite unele modificări ale genelor (mutații genetice) care cresc riscul apariției cancerului. Pentru cancerul de prostată, aproximativ 5% -10% din cancerele de prostată se datorează schimbărilor genetice moștenite, potrivit WebMd.com.
Au fost identificate mai multe gene moștenite care cresc riscul de apariție a cancerului de prostată, incluzând genele RNASEL, BRCA 1 și BRCA 2, ADN, HPC1 și HoxB13. Modificări genetice pot fi de asemenea dobândite (dezvoltați pe parcursul vieții). Aceste schimbări nu sunt transmise copiilor. Astfel de modificări pot apărea atunci când o celulă este în mod normal supusă creșterii și divizării. Se crede că, uneori, în timpul creșterii normale a celulelor, factorii de risc pot afecta ADN-ul celulei.

2 din 10 adulţi vorbesc cu taţii lor despre prostată

Potrivit unui studiu din cadrul campaniei „Vorbește cu tatăl tău despre cancerul de prostată", realizat pe un eșantion de 793 de respondenți, bărbați și femei, utilizatori de Internet, doar 2 din 10 adulţi şi tineri adulţi vorbesc cu taţii lor despre subiecte legate de sănătatea acestora, respectiv despre cancerul de prostată.

Șapte din zece participanți la studiu au declară că le telefonează zilnic taţilor lor, iar întâmplările cotidiene sunt principalul subiect de conversație, urmate abia apoi de aspecte legate de sănătate și de viața privată a copilului.

Când vine vorba despre sănătate, atunci când tatăl întâmpină o problemă, mai bine de jumătate dintre respondenți spun că se implică activ în alegerea medicilor/ spitalelor și 35% dintre ei îşi ajută părintele în deplasările la vizitele medicale. 45% dintre participanții la studiu și-au însoțit cel puţin o dată tatăl la o vizită medicală, și tot atâția i-au făcut tatălui o recomandare legată de sănătate în ultima jumătate de an.

„Orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar de 45 de ani, în cazul celor care au persoane diagnosticate cu cancer de prostată în familie, ar trebui să facă anual testele specifice CP – un tușeu rectal și o analiză de sânge pentru determinarea valorii antigenului specific prostatic (PSA). Atunci când apar deja simptomele precum disconfortul urinar, sânge în urină sau chiar durerile osoase, înseamnă că afecţiunea este într-un stadiu mai avansat. Din fericire, pacienţii români au la dispoziţie multiple posibilităţi de tratament, pe care le pot alege împreună cu medicul specialist, indiferent de stadiul în care este diagnosticată boala" a declarat conf. dr. Laurenția Galeș, medic primar oncologie medicală la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de prostată?

Anumiți factori de risc pot predispune o persoană la cancer de prostată. Potrivit specialiștilor americani, cancerul de prostată este mai frecvent în America de Nord, în Europa (în special în țările din nord-vestul Europei), în Caraibe și în Australia. În schimb, este mai puțin frecvent în Asia, Africa, America de Sud și America Centrală.

Vârsta este un alt factor, 60% din cazurile de cancer de prostată apar la bărbații cu vârsta peste 65 de ani. În ceea ce privește rasa, bărbații afro-americani și jamaicani de origine africană sunt diagnosticați cu cancer de prostată mai des decât bărbații din alte rase și etnii. Bărbații asiatici și hispanici sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta cancer de prostată decât bărbații albi non-hispanici.

Antecedente familiale contează, un bărbat al cărui tată sau frate are sau are cancer de prostată are de două ori mai multe șanse de a dezvolta boala. Riscul de a dezvolta cancer de prostată crește, de asemenea, odată cu numărul de rude afectate. De asemenea, moștenirea genetică.

Mutațiile într-o porțiune a ADN-ului numită gena BRCA2 pot crește riscul unui om de a obține cancer de prostată, precum și alte tipuri de cancer.
Alți factori incriminați ar mai fi dietele bogate în carne roșie și alimente grase. Obezitatea este, de asemenea, legată de un risc mai mare al bolii. Creșterea consumului de calciu și alimentele lactate pot crește riscul de apariție a cancerului de prostată. Însă un diagnostic precoce al cancerului de prostată înseamnă creşterea speranţei de viaţă şi a calităţii acesteia.