La cât timp trebuie să urinezi. Ce se întâmplă dacă te abții să îți golești vezica
La cât timp trebuie să urinezi. Ce poți să pățești dacă te abții pentru câteva minute.
Cancerul de prostată este al treilea în rândul bărbaților români, după cel pulmonar și colorectal. Care este testul ce trebuie făcut anual, după vârsta de 45 de...
Cancerul de prostată este a treia formă de cancer în rândul bărbaților români, după cel pulmonar și cel colorectal, potrivit Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ”Carol Davila”, care citează cifrele GLOBOCAM din 2018. De altfel, potrivit aceleiași surse, mortalitatea prin cancerul de prostată a scăzut semnificativ în ultimii 30 de ani, datorită nu numai screeningului de la nivelul populației, dar și a îmbunătățirii metodelor de tratament.
Dr. Mara Jidveian Popescu, medic oncolog, a explicat care sunt simptomele și cum se poate diagnostica această afecțiune.
”Bărbații trebuie să știe că riscul cancerului de prostată este real. Aproximativ unul din opt bărbați poate dezvolta această boală pe parcursul vieții.
În al doilea rând trebuie să înțeleagă faptul că este o boală vindecabilă. Prin urmare dacă ne diagnosticăm precoce, în primele stadii ale bolii, ea se poate vindeca.
Pentru diagnostic nu trebuie să facă decât o analiză de sânge o dată pe an, începând cu vârsta de 50 de ani, respectiv un test PSA (n.r. antigen prostatic specific) și diagnosticul se face foarte ușor. Testarea PSA este acoperită de Casa de Asigurări, în mare nu implică niciun cost suplimentar”, a explicat medicul oncolog Mara Jidveian Popescu la Antena 3.
Potrivit medicului, cancerul de prostată în fazele incipiente nu prezintă simptome, iar diagnosticarea este dificilă, motiv pentru care este necesară acea testare periodică.
Lista simptomelor, odată apărute, include:
- dificultăți la urinat
- dureri și usturime la urinare
- urină cu sânge
- scădere în greutate
- dureri osoase, în cazul metastazelor- disfuncție erectilă
- respirație sacadată, senzație de oboseală, amețeli sau paloare, cauzate de anemie.
În ceea ce privește factorii de risc, aceștia sunt:
- vârsta înaintată
- rasa
- istoricul de familie
- hormonii
- obezitatea.
”Vârsta medie pentru diagnostic este de 69 de ani. Dar totuși boala poate apărea și la 45 de ani. Testarea începe la 50 de ani, așa este recomandată de ghidurile internaționale, dar dacă pacientul a avut cazuri în familie, mai ales rude de gradul 1 și 2, se recomandă să înceapă de la 45 de ani testarea anuală”, a mai spus medicul oncolog, iar ca sfat pentru bărbații cu predispoziție spre acest tip de cancer a subliniat evitarea obezității, care este de altfel factorul de risc pentru multe boli oncologice, inclusiv pentru cel de prostată.
Primul pas în vederea diagnosticării este efectuarea testului PSA. Diagnosticul se face în baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor paraclinice și imagistice.
Pacienții cu simptome sunt evaluați prin analiza nivelului de PSA din sânge și prin tușeul rectal, examinarea rectală digitală.
Detectarea unei anomalii la testele de screening sau la examinarea medicală va determina medicul să recomande teste suplimentare, cum ar fi:
- ecografie
- RMN
- biopsie.
Potrivit datelor GLOBOCAN, aproape 75% dintre bărbații români nu știu cum se stabilește diagnosticul cancerului de prostată, iar 73% nu știu ce este testul PSA, în timp ce aproape 76% susțin că medicul urolog este cel care diagnostichează un posibil cancer de prostată.
Opțiunile de tratament în cazul cancerului de prostată depinde de mai mulți factori, cum ar fi viteza de dezvoltare a bolii, gradul de răspândire și starea generală de sănătate, precum și de potențialele beneficii sau efecte secundare ale tratamentului.
Astfel, dacă boala are un grad scăzut este posibil să nu necesite tratament imediat, iar medicii să opteze pentru supravegherea activă, mai ales dacă intervenția radicală poate produce mai multe efecte negative decât beneficii.
Printre formele de tratament se numără:
- prostatectomia, îndepărtarea glandei prostatice, a unor țesuturi înconjurătoare sau a câtorva ganglioni limfatici
- terapia cu radiații
- terapiile ablative
- terapia hormonală
- chimioterapie
- terapia medicamentoasă țintită.
Complicațiile cancerului de prostată și tratamentele acestuia includ:
- metastazarea
- incontinența
- disfuncția erectilă.
În unele situații, postoperator, pot apărea:
- scurtarea penisului, cu 1-2 cm
- hernie inghinală.
Rata de supraviețuire cu 5 ani după acest tip de cancer, depistat precoce, este de 99%.
Vezi și: Aportul de vitamina K, asociat cu reducerea riscului de fracturi. Care este doza periculoasă
La cât timp trebuie să urinezi. Ce poți să pățești dacă te abții pentru câteva minute.
Care e cea mai frecventă afecțiune urologica la femei. Afecțiunea care le trimite la medic.
Acestea sunt cele mai frecvente complicații ale dializei.
O metodă inovativă poate prezice riscul de insuficiență renală și deces.
Pietrele la rinichi pot provoca dureri severe, modificări urinare și riscuri de infecții, necesitănd uneori asistență medicală urgentă.
Cancerul renal poate să aibă semne subtile, care pot fi ușor trecute cu vederea. Care este impactul hipertensiunii asupra rinichilor.
Vezica neurogenă vă face să vă pierdeți controlul asupra capacității de a urina. Netratată poate duce la deces.
Cistita este o afecțiune comună care afectează vezica urinară, adesea cauzând inflamație, iritație și disconfort.
Cele trei alimente care schimbă mirosul urinei îți pot influența sănătatea. Unele le consumăm zilnic.
Factorii care influențează creșterea prostatei sunt controlabili. Prin acțiunile nostre putem preveni apariția adenomului de prostată.
Biopsia prostatei se poate realiza după tehnici inovatoare. Noua tehnologie poate detecta cancerul de prostată precoce.
Urinarea nocturnă poate fi semn al cancerului de prostată. Când devine aceasta o problemă.
Există adesea simptome evidente ale acestui cancer, iar atunci când acestea se manifestă, sunt confundate cu alte afecțiuni mult mai simple.
Cum se schimbă pH-ul urinei și ce este litiaza de struvit.
Această infecție aparent banală a devenit rezistentă la tratamentul comun.
Boala pe care ar fi avut-o Ceaușescu. Ce au aflat medicii. Are o incidență deosebit de crescută în rândul populației.