Deficitul de vitamina K a fost asociat cu creșterea riscului de fracturi. Care este doza de care avem nevoie în fiecare zi și de unde putem să o obținem.
Vitamina K este un grup de vitamine liposolubile care contribuie la coagularea sângelui, metabolismul osos, reglarea nivelului de calciu din sânge, precum și prevenirea calcifierii vaselor de sânge.
Vitamina K1, sau filochinona, provine din plante. Este principalul tip de vitamina K alimentară.
O sursă mai puțin importantă este vitamina K2, sau menaquinona, care se găsește în unele alimente de origine animală și fermentate, potrivit Medical News Today.
De altfel, vitamina K1, prin intermediul bacteriilor din intestinul gros, se transformă în vitamina K2, forma în care va fi depozitată în țesutul gras și în ficat.
Doza recomandată de vitamina K este influențată de vârsta și sexul persoanei. De exemplu, femeile de peste 19 ani ar trebui sa consume 90 micrograme (mcg) pe zi, în timp ce bărbații ar trebui să ia 120 mcg zilnic.
Beneficiile vitaminei K includ:
- sănătatea sistemului osos;
- îmbunătățirea sănătății cognitive;
- sănătatea inimii.
Fracturile sunt evenimente care pot avea un impact major asupra sănătății și calității vieții, iar fracturile de șold pot duce la dizabilități, compromiterea independenței sau chiar la creștere a riscului de mortalitate.
Un studiu recent, efectuat de Edith Cowan University din Australia, a dezvăluit că ar putea exista ceva care să reducă riscul de fracturi mai târziu în viață, notează Science Direct.
Studiul a constatat că femeile care consumau mai mult de 100 mcg de vitamina K1 - echivalentul a aproximativ 125 g de legume cu frunze închise la culoare sau una-două porții de legume - aveau cu 31% mai puține șanse de a suferi o fractură, în comparație cu participantele care consumau mai puțin de 60 mcg pe zi, care este recomandarea actuală de aport adecvat de vitamina K în Australia pentru femei.
Rezultatele au fost și mai pozitive în ceea ce privește fracturile de șold, cei care au consumat cea mai multă vitamina K1 reducând riscul de spitalizare aproape la jumătate (49%).
Dr. Marc Sim, conducătorul studiului, a declarat că rezultatele au fost o dovadă în plus a beneficiilor vitaminei K1, care s-a dovedit, de asemenea, că îmbunătățește sănătatea cardiovasculară.
"Rezultatele noastre sunt independente de mulți factori stabiliți pentru ratele de fracturi, inclusiv indicele de masă corporală, aportul de calciu, statutul vitaminei D și bolile prevalente”, a spus el.
Potrivit lui Sim, studiile de bază ale vitaminei K1 au identificat un rol critic în carboxilarea proteinelor osoase dependente de vitamina K1, cum ar fi osteocalcina, despre care se crede că îmbunătățește rezistența osoasă.
”Un studiu anterior al ECU indică faptul că aportul de vitamina K1 din alimentație de mai puțin de 100 micrograme pe zi poate fi prea mic pentru această carboxilare.
De asemenea, vitamina K1 poate promova sănătatea oaselor prin inhibarea diverșilor agenți de resorbție osoasă”, a mai spus Sim.
Deși deficitul de vitamina K este rar, în cazurile grave poate prelungi durata de coagulare, provocând hemoragii și sângerări excesive. Persoanele la risc de a avea deficit de vitamina K sunt cele cu boli de ficat, printre care ciroza, cu boala Crohn (boala celiacă) sau care au fost supuse unei intervenții chirurgicale bariatrice.
Simptomele deficitului de vitamina K se manifestă în primul rând prin hemoragie excesivă, dar poate include și:
- apariția vânătăilor ușoare
- dezvoltarea de mici cheaguri de sânge sub unghii
- scaune închise la culoare, uneori însoțite de sânge.
Consumul de legume cu frunze verzi, cum ar fi varza, pătrunjelul, spanacul, uleiurile vegetale (ulei de soia), struguri, vine cu un aport considerabil de vitamina K1, în timp ce vitamina K2 se găsește în carnea roșie (porc sau vită), lactate, ouă, natto-ul japonez, un produs obținut din boabe de soia fermentate.
Alimente bogate în vitamina K. FOTO: Freepik @atlascompany
Intoleranța la gluten este tot mai des întâlnită, indiferent de vârstă. Intoleranța la gluten există în două tipuri, cea autoimună, boala celiacă, și intoleranța de tip non-imun. Pentru a înțelege mai bine mecanismul intoleranței la gluten este important să cunoaștem diferența între cele două tipuri.
Dr. Alina Stănescu Popp a explicat care sunt diferențele, prin prisma simptomatologiei dintre cele două boli, dar și complicațiile pe care le poate prezenta diagnosticare cu întârziere a bolii celiace.
”Foarte mică, din nefericire într-in fel, pentru că asta se va putea conduce la nenumărate confuzii. Simptomele sunt cam aceleași, în mare. Sigur că există există detalii, de exemplu intoleranța la gluten, aceea fără mecanism imun produce rareori anemie. Sau are rareori repercursiuni asupra creșterii statutare a copilului sau generează întârzierea pubertății în puține cazuri. Citește mai departe AICI.
Care e diferența între luxație și entorsă și ce se întâmplă dacă tratezi incorect o entorsă.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
Află care sunt pașii pentru a avea o postură corectă și cum poți să îți aranjezi biroul astfel încât să nu îți provoace disconfort.
Este acest obicei dăunător pentru articulțiile tale? Cum să scapi de acest tipar și când este cazul să mergi la medic.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Ce trebuie să știi despre artroză. Medicul Codrin Huszar ne-a explicat de ce apare.
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
Ce sunt monturile (Hallux Valgus), de ce apar și cum se intervine pentru a le elimina.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Acest obicei ne afectează sănătatea și provoacă dureri cumplite. Ce facem, de fapt, greșit chiar și atunci când ne relaxăm.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Hernia de disc este o afecțiune frecventă și dureroasă unde potențialele complicații pot necesita intervenție chirurgicală.
Află mai multe despre o afecțiune a sistemului osos din ce în ce mai comună, care sunt simptomele și când să mergi la medic.
