Cancerul de sân, prevenție. Ce conține vaccinul și când ar putea fi disponibil

cancerul de san - FOTO: Freepik
cancerul de san - FOTO: Freepik

Cancerul de sân ar putea fi prevenit prin vaccinare. Cercetătorii au dezvoltat un tratament inovator.

Cancerul de sân ar putea fi prevenit printr-un vaccin care se află în faza experimentală. Vaccinul a generat în siguranță un răspuns imunitar puternic la o proteină cheie a tumorii, au descoperit cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității din Washington (UW), din SUA.

Vaccinul ar putea trata diferite tipuri de cancer de sân. 

”Deoarece acesta nu a fost un studiu clinic randomizat, rezultatele ar trebui considerate preliminare, dar sunt suficient de promițătoare încât vaccinul împotriva cancerului de sân să fie evaluat acum într-un studiu clinic randomizat mai mare”, a spus dr. Mary ”Nora” L. Disis, autoare principală și profesor de medicină în Divizia de Oncologie Medicală a UW și directoare a Cancer Vaccine Institute, potrivit MedicalXpress.

Ce conține vaccinul împotriva cancerului de sân

Studiul de fază I a fost conceput pentru a evalua siguranța unui vaccin care vizează o proteină numită receptorul 2 al factorului de creștere epidermic uman (HER2) și pentru a vedea dacă a fost generat un răspuns imunitar la proteină.

HER2 se găsește pe suprafața multor celule, dar în până la 30% dintre cancerele de sân, HER2 este supraprodus până la de 100 de ori mai mult decât cantitatea observată în celulele normale. Aceste cancere ”HER2-pozitive” tind să fie mai agresive și mai susceptibile de a recidiva după tratament, dar supraproducția de HER2 declanșează și o reacție imunitară care poate fi benefică.

Vezi și: Menopauza, risc de a acumula kilograme în plus. Ce se petrece în corp și ce trebuie să faci pentru a te menține într-o formă optimă

Mai exact, pacienții cu cancer de sân HER2-pozitiv care creează un tip de răspuns imunitar numit imunitate citotoxică (sau ucidere a celulelor) au șanse mai mici de recidivă după tratament și au o supraviețuire generală mai lungă decât cei care nu au un astfel de răspuns imunitar, scrie Medical Xpress.

Pentru a stimula acest tip de răspuns, Disis și colegii ei au creat un vaccin ADN. Spre deosebire de vaccinurile proteice, care conțin de obicei o proteină sau o parte dintr-o proteină pe care se dorește să o țintească sistemul imunitar, vaccinurile ADN conțin instrucțiunile ADN pentru proteina țintă.

Vezi și: Armurariul, ciulinul, efecte majore asupra ficatului. Cum acționează

Cum funcționează vaccinul

Odată injectat, ADN-ul este preluat de celule la locul injectării, care apoi încep să producă proteina codificată în instrucțiunile ADN-ului vaccinului. Celulele vor prezenta apoi proteina sistemului imunitar, un proces mai probabil să genereze un răspuns imunitar citotoxic puternic.

Vaccinul utilizat în acest studiu conține instrucțiunile ADN pentru o parte a HER2 care este de obicei localizată în interiorul celulei. Se știe că această porțiune intracelulară provoacă răspunsuri imunitare citotoxice mai puternice.

Studiu realizat la femeile care au cancer la sân cu metastaze

În studiu au fost înrolate 66 de femei care au avut cancer metastatic. Toate femeile au urmat o terapie standard și au obținut fie o remisiune completă, fie le-au rămas tumori doar în os, care tind să crească lent.

Participantele la studiu au fost împărțite în trei grupuri, fiecare participantă primind trei injecții. Un grup a primit trei injecții cu doză mică (10 mcg) de vaccin, un grup a primit trei injecții cu o doză intermediară, de 100 mcg, iar al treilea grup, trei injecții cu o doză mare, 500 mcg. Ele au primit și medicamentul stimulator de imunitate numit factor de stimulare a coloniilor granulocite-macrofage (GM-CSF), care favorizează imunitatea citotoxică.

Participantele au fost apoi urmărite timp de 3 până la 13 ani (urmărirea mediană a fost de aproape 10 ani). O urmărire lungă a fost importantă deoarece HER2 se găsește pe multe alte tipuri de celule. Cercetătorii au vrut să se asigure că vaccinarea nu a declanșat, în timp, un răspuns autoimun împotriva altor țesuturi sănătoase care poartă HER2.

Vezi și: Bărbieritul, beneficii pentru ten. De câte ori ar trebui să îți tunzi barba

”Rezultatele au arătat că vaccinul împotriva cancerului de sân este foarte sigur. De fapt, cele mai frecvente efecte secundare pe care le-am văzut la aproximativ jumătate dintre paciente au fost foarte asemănătoare cu ceea ce vedeți cu vaccinurile COVID: roșeață și umflare la locul injectării și poate ceva febră, frisoane și simptome asemănătoare gripei”, a spus Disis.

De asemenea, vaccinul a stimulat cu succes răspunsul imunitar citotoxic dorit, fără a declanșa efecte secundare severe, cel mai puternic răspuns imunitar apărând la pacienții care au primit doza medie.

Deși studiul nu a fost conceput pentru a vedea dacă vaccinul ar putea încetini sau preveni progresia cancerului, cercetătorii au remarcat că participantele s-au descurcat mult mai bine decât ar fi fost de așteptat de la pacienți cu stadii similare de cancer de sân (50% dintre aceștia au o speranță de viață după tratament de 5 ani).

”Acum le-am urmărit pe aceste femei timp de 10 ani și 80% dintre ele sunt încă în viață. Dacă rezultatele noului studiu de fază II randomizat-controlat al vaccinului sunt pozitive, va fi un semnal puternic pentru noi să trecem rapid la un studiu definitiv de fază III. Am mari speranțe că suntem aproape de a avea un vaccin care poate trata eficient pacienții cu cancer de sân”, a menționat Disis.

Vezi și: Rapamicina, elixirul tinereții. Cum funcționează

Screening-ul pentru cancerul de sân, necesar. La ce vârstă trebuie realizată prima investigație de acest gen

Screening-ul pentru cancerul de sân este necesar pentru a depista anumite anomalii. Frecvența la care ar trebui realizată această investigație depinde de vârsta femeii, dar și de alți factori particulari. Medicul Ștefan Voiculescu, medic primar chirurgie generală, a explicat ce factori trebuie avuți în vedere. 

”Screeningul pentru cancerul de sân ar trebui început la vârsta de 40 de ani pentru cineva din populația generală care nu prezintă niște riscuri deosebite. Dacă există factori familiali sau personali de risc, dar nu genetici riscul ne îndrumă să facem această depistare începând cu vârsta de 35 de ani.

Pentru pacientele care au un risc genetic înalt, discutăm de paciente cu gene BRCA pozitive sau alte modificări genetice importante cu încărcătură serioasă în familie de cancer de sân, ovar și alte cancere endocrine, depistare ar trebui să înceapă cu cinci ani mai devreme decât cel mai timpuriu cancer de aceste organe petrecut în familie.

Vezi și: Stai picior peste picior? Ce poți să pățești

Screeningul general, cel care se face ca politică de screening în multe state și sperăm să se ajungă în România, de la 40 de ani, se face mamografic. Aceasta din cauza vitezei deosebite cu care poate fi făcut acest screening mamografic.

Atât ecografia cât și RMN-ul necesită o perioadă mult mai mare pentru realizarea examenului și nu sunt adaptate unui screening unui adevărat sens al cuvântului, dar sunt folosite pentru paciente cu risc aflate în grupuri populaționale speciale și pentru cele cu risc genetic este recomandată folosirea RMN-ului. Pentru cele cu risc crescut negenetic, cel puțin în perioada sub 40 de ani, este folosită ecografia.

În depistarea generală, examenele sunt anuale. Asta poate fi stratificat văzând că nu există modificări sau că aceste modificări sunt stabile cel puțin doi ani. Intervalul ar putea fi mărit la doi ani. Niciodată la mai mult de atât.

Dar sunt situații în care am dori să facem examene la 6 luni cum ar fi pacientele cu risc genetic înalt, la care RMN-ul este recomandat o dată la șase luni. Dacă depistăm ceva care este neclar, putem să solicităm examene o dată la șase luni”, a explicat dr. Ștefan Voiculescu, la Digi 24.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0