Apa de ploaie este folosită nu doar pentru a uda grădina sau curtea, ci și ca tratament cosmetic. Află riscurile la care te supui atunci când o folosești pe piele sau...
Apa de ploaie este toxică. Apa de ploaie este improprie consumului oriunde pe Pământ. Apa de ploaie conține substanțe chimice toxice, potrivit celor mai recente studii. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Stockholm au realizat un studiu în care au analizat calitățile bio-chimice ale apei de ploaie. Rezultatele sunt clare.
"Nu există niciun loc pe Pământ unde apa de ploaie să fie sigură pentru băut, conform datelor pe care le-am utilizat", a declarat Ian Cousins, profesor la Universitatea din Stockholm şi autor principal al studiului, publicat în revista Environmental Science and Technology.
Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL, ce se întâmplă dacă folosim apa de ploaie pentru a ne spăla pe păr sau față. Sunt persoane care consideră că apa de ploaie este curată, însă realitatea care este susținută prin analize de laborator contrazic aceste mituri.
”Apa de ploaie strânsă de regulă de la un acoperiș pe care îl spală, pentru că sunt puse recipient în acele zone în care se poate strange apa de ploaie, pot fi încărcate cu bacterii sau elemente infecțioase cu care noi implicit venim în contact.
Când ne spălăm pe cap, apa vine în zona ochilor, a nasului și a gurii și atunci riscul de contaminare cu bacterii este unul foarte ridicat. În concluzie apa de ploaie nu este benefică”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, în exclusivitate pentru DC Medical.
Oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm au analizat date compilate din 2010 şi a arătat că până și în zonele considerate a fi cele mai curate, apa de ploaie este toxică.
"Chiar şi în Antarctica sau pe platoul tibetan, nivelurile (de substanţe chimice toxice) prezente în apa de ploaie sunt peste cele recomandate de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA)", a adăugat Ian Cousins, potrivit phys.org.
Considerate în mod normal neatinse, ambele regiuni au niveluri de PFAS (substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate) "de 14 ori mai mari" decât recomandările EPA privind apa potabilă.
Cunoscute mai frecvent sub denumirea de "substanţe chimice eterne" deoarece se dezintegrează extrem de lent, PFAS, prezente iniţial în ambalaje, şampoane şi chiar în produsele de machiaj, s-au răspândit în mediul înconjurător, inclusiv în apă şi în aer.
Potrivit unor studii, expunerea poate duce, de asemenea, la probleme de fertilitate, întârzieri de dezvoltare la copii, riscuri crescute de obezitate sau anumite tipuri de cancer (prostată, rinichi și testiculare), o creștere a nivelului de colesterol.
Cousins spune că că PFAS-urile sunt acum "atât de persistente" și omniprezente încât nu vor dispărea niciodată de pe planetă.
"Am făcut planeta inospitalieră pentru viața umană contaminând-o ireversibil acum, astfel încât nimic să nu mai fie curat. Și până la punctul în care nu este suficient de curat pentru a fi în siguranță. Am depășit o limită planetară", a spus el, referindu-se la o paradigmă centrală pentru evaluarea capacității Pământului de a absorbi impactul activității umane.
Cu toate acestea, Cousins a remarcat că nivelurile de PFAS la oameni au scăzut de fapt "destul de semnificativ în ultimii 20 de ani" și "nivelurile ambientale (de PFAS în mediu) au fost aceleași în ultimii 20 de ani".
Cousins a spus că trebuie să învățăm să trăim cu planeta, așa cum este în prezent.
"Nu sunt foarte preocupat de expunerea de zi cu zi în apa de munte sau de apa curgătoare sau în mâncare. Nu putem scăpa de ea... va trebui doar să trăim cu ea. Dar nu este o situație grozavă în care să ne aflăm, în care am contaminat mediul până în punctul în care expunerea de fond nu este cu adevărat sigură”, a mai spus cercetătorul.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
