ASSMB va identifica spaţiul imobiliar adecvat derulării activităţii centrului şi va fi responsabilă de organizarea şi funcţionarea acestuia, prevede hotărârea.
În raportul de specialitate se arată că beneficiari ai îngrijirilor paliative sunt: pacienţii de toate vârstele, adulţi sau copii cu boli cronice progresive, cu suferinţă generată de simptome necontrolate, probleme psiho/emoţionale, sociale sau spirituale şi/sau grad ridicat de dependenţă, precum şi familiile acestora, pe toată perioada de îngrijire.
Se menţionează că, în temeiul art. 15 b din Statutul Consiliului Europei, Comitetul de Miniştri ai statelor membre a adoptat pe 12 noiembrie 2003 recomandarea Rec (2003) 24 privind îngrijirea paliativă.
"Statelor membre li se recomandă să ia măsuri în vederea dezvoltării serviciilor şi politicilor de îngrijire paliativă care trebuie să ofere o gamă largă de resurse, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijire în unităţi cu paturi specializate (hospice) sau convenţionale, spitale de zi sau ambulatorii de specialitate, servicii de urgenţă sau unităţi de 'respite'. Acestea vor fi servicii comprehensive şi adecvate sistemelor de sănătate şi culturale şi se vor orienta către satisfacerea nevoilor în continuă schimbare a bolnavilor şi familiilor acestora", prevede raportul de specialitate.
Sunt citate, de asemenea, datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit cărora în 2017 la nivelul municipiului Bucureşti funcţiona o singură unitate de îngrijiri medico-sociale.
"Dreptul la îngrijirea sănătăţii este menit să asigure bolnavului starea de bine cea mai apropiată de normal, indiferent de vârstă, etnie, statut economic sau social şi natura bolii sau infirmităţii. Astfel, respectul şi protecţia demnităţii bolnavilor terminali sau a persoanelor muribunde implică asigurarea unei îngrijiri adecvate într-un mediu corespunzător", arată primarul general, Gabriela Firea, în expunerea de motive.
