Chistul mucos, mucocel, este o umflătură plină de lichid care apare pe buză sau în gură.
Chistul mucos se formează atunci când glandele salivare ale gurii se astupă cu mucus. Cele mai multe astfel de chisturi se află pe buza inferioară, dar pot apărea oriunde în interiorul gurii.
Chistul mucos, cauze și simptome
Chistul mucos are printre cauze traumatismele la nivelul cavității orale, cum ar fi:
- mușcarea buzelor, aceasta este cea mai frecventă cauză
- mușcătura de obraz, accidentală sau voluntară, ca reacție a stresului
- piercingurile
- ruperea accidentală a unei glande salivare
- dinți adiacenți care provocă leziuni cronice.
De asemenea, igiena precară poate expune o persoană la dezvoltarea chisturilor mucoase.
Chisturile mucoase sunt cele mai frecvente în rândul adolescenților și tinerilor până în 25 de ani, dar pot să apară la orice vârstă, iar ponderea este egală între femei și bărbați.
Simptomele chistului mucos variază în funcție de adâncimea la care se află acesta sub piele, dar și de frecvența cu care apar chisturile.
Trebuie subliniat că aceste formațiuni nu sunt dureroase, dar pot deveni inconfortabile, mai ales dacă apar în mod frecvent.
Vezi și: Crăpăturile la colțul gurii, asociate cu hiperglicemia și carența de vitamine. Cum poți scăpa de ele
Astfel, simptomele chisturilor mucoase includ:
- umflături la nivelul pielii
- culoare albăstruie
- moliciune
- leziuni de un diametru sub un centimetru.
Chisturile aflate mai în profunzimea pielii au
- formă rotunjită
- culoare albicioasă
- sensibilitate la atingere.
Vezi și: Optimismul, cheia pentru longevitate. Cum te ajută starea de spirit să trăiești mai mult
Chistul mucos, diagnostic și tratament
Diagnosticarea acestor chisturi se face de către medic, după un consult fizic și realizarea anamnezei, la care pacientul este întrebat printre altele dacă are în obiceiurile sale cel de a-și mușca buza sau obrazul ca urmare a stresului.
În cazul în care chistul are o dimensiune mai mare de 2 cm, medicul cere efectuarea unei biopsii pentru a determina dacă acesta este canceros sau nu.
Biopsia este necesară și în cazul în care aspectul chistului sugerează un adenim sau un lipom, ori nu există antecedente de traumatisme.
Tratamentul chistului mucos se stabilește în funcție de gravitatea acestuia, însă în cele mai multe dintre cazuri, la cele superficiale, acestea se vindecă de la sine, în timp. Chisturile frecvente pot necesita un tratament medical suplimentar.
În cazurile care nu sunt foarte severe, tratamentele includ:
- terapia cu laser
- crioterapia
- injectarea cu corticosteroizi intralesionali, în scopul de a reduce inflamația și de a accelera vindecarea.
În ceea ce privește prevenirea reapariției chisturilor mucoase sau pentru a le trata pe cele deosebit de severe, se recomandă îndepărtarea chirurgicală a chistului sau chiar a întregii glande salivare, arată Heathline.
Vindecarea poate dura între o săptămână și 2 ani după tratament, în funcție de tipul și gravitatea chistului mucos.
Ca măsură de prevenire a apariției acestor chisturi se recomandă evitarea obiceiului de a mușca buzele sau obrajii, prin conștientizarea acestui gest, care de cele mai multe ori vine pe un fond psiho-emoțional.
Sinuzita este inflamația sinusurilor nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii, cum este de exemplu cea la ambrozie, sau a unui blocaj la nivelul sinusurilor.
Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, a explicat care sunt cauzele apariției sinuzitei, dar și de ce este necesar ca această afecțiune să fie tratată corespunzător.
”Când vine aerul rece asupra noastră și aerul plin de germeni, de bacterii și de virusuri, ne infectăm și se inflamează toată mucoasa respiratorie.
Când vorbim de mucoasa respiratorie vorbim în general de nas, gât și plămâni, dar uităm să menționăm că mai sunt pe lângă nas niște cavități osoase pline cu aer - sinusurile.
Aceste sinusuri paranazale, în interiorul lor sunt căptușite de o mucoasă respiratorie și când vine germenul asupra noastră intră prin nas și intră prin niște orificii micuțe care ventilează sinusurile și inflamează și aceste cavități.
Sunt opt astfel de cavități: sinusurile maxilare, la nivelul obrajilor, sinusurile frontale, de deasupra ochilor, sinusurile etmoidale, aflate între ochi, și care dor de cele mai mule ori, și în spatele ochilor, când apare o durere, sunt sinusurile sfenoidale”, a declarat medicul ORL Ana Maria Apostol la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Herpangina, cauze. Medic: Nu există un tratament "minune", ci doar de ameliorare a simptomatologiei
