Clipitul excesiv sau, în unele cazuri, prea rar, poate fi un semn al unor probleme de sănătate. Clipitul poate indica de la alergii simple la afecțiuni mai grave precum boala Parkinson. Schimbările în cât de mult...
Clipitul, o acțiune pe care o facem inconștient de nenumărate ori pe zi. De la alergii comune la afecțiuni serioase precum Parkinson sau accident vascular cerebral, clipitul poate dezvălui mai mult decât vă puteți imagina despre starea noastră de sănătate.
Asta înseamnă că un simplu gest, cum ar fi clipitul ochilor, ar putea fi un indicator precoce al unor probleme medicale subiacente. De la tulburări neurologice la afecțiuni autoimune, corpul nostru poate comunica multe prin acest gest aparent banal.
Clipitul ajută la menținerea umidității ochiului și la eliminarea prafului. În medie, majoritatea adulților clipesc o dată la trei până la cinci secunde, dar schimbările în acest sens pot indica altceva ce se întâmplă.
Frecvența cu care clipim este influențată de cantitatea de dopamină din creierul nostru. Cu cât este mai puțină dopamină, cu atât clipim mai rar și ne concentrăm mai mult asupra unui singur subiect, potrivit National Library of Medicine.
La persoanele cu Parkinson, unele dintre celulele nervoase care produc dopamină au încetat să mai funcționeze și, astfel, nu au suficientă substanță chimică în creier. Această lipsă de dopamină poate duce la simptome precum clipirea mai lentă și tremurul mâinilor.
Boala Parkinson are peste 40 de simptome, dar cele trei principale simptome sunt tremuratul, încetinirea mișcării și rigiditatea musculară.
Boala Basedow este o afecțiune a sistemului imunitar care determină corpul să producă prea mulți hormoni tiroidieni, acest lucru se numește hipertiroidism.
Afecțiunea poate duce la pierdere în greutate și niveluri scăzute de energie, deoarece afecțiunea autoimună crește rata metabolică a organismului. Alte simptome întâlnite frecvent la cei care suferă includ anxietatea, tremurul, sensibilitatea la căldură și bătăile neregulate ale inimii.
Aproximativ o treime dintre pacienți dezvoltă, de asemenea, o afecțiune cunoscută sub numele de boală tiroidiană oculară - aceasta determină globii oculari să iasă în evidență, pleoapele să se retragă și să devină prea strâmte. Acest lucru duce la o scădere a clipirii și, în unele cazuri, lipsa protecției ochiului poate provoca cicatrizarea corneei, potrivit NCBI.
Pacienților care suferă de această afecțiune li se pot oferi tratamente sau intervenții chirurgicale pentru a ajusta nivelurile de tiroidă din sânge sau pentru a îndepărta total sau parțial glanda tiroidă.
Rata normală de clipire poate fi încetinită de alte afecțiuni neurologice în afară de Parkinson, cum ar fi un accident vascular cerebral. Acest lucru poate apărea ca urmare a leziunilor nervilor din pleoapa, față sau mușchii din apropiere, cauzate de un accident vascular cerebral.
Accidentele vasculare cerebrale apar atunci când sângele este obstrucționat către o parte a creierului, ceea ce poate provoca leziuni celulare care pot suferi leziuni potențial letale. Simptomele la care trebuie să fiți atenți includ paralizia în față, braț sau picior, precum și vorbirea neclară, furnicături sau slăbiciune, notează RNIB.
Clipitul, asociat cu diferite boli, inclusiv neurologice - FOTO: Freepik@Marcela Ruty Romero
În timp ce multe boli pot include clipire încetinită printre simptomele lor, clipirea mai rapidă poate fi și ea un indicator. De obicei, clipim mai frecvent atunci când avem ochi uscați sau obosiți din cauza concentrării prelungite asupra unei sarcini solicitante, cum ar fi condusul, de exemplu.
Clipirea excesivă poate fi un semn că organismul dvs. încearcă să compenseze ochii uscați, care pot fi cauzați de diverse lucruri, dar în unele cazuri pot fi un simptom al unei boli de fond.
De exemplu, sindromul Sjogren este o boală autoimună care determină uscarea extinsă a părților corpului care produc fluide, cum ar fi lacrimile și saliva. Ochii uscați cauzați de această afecțiune pot fi iritabili, ducând la creșterea clipirii. Boala este mai frecventă la femei decât la bărbați și este de obicei întâlnită la persoanele cu vârsta între 40 și 60 de ani, notează John Hopkins Medicine.
Cauza acestei afecțiuni este încă necunoscută, dar unii experți cred că ar putea fi declanșată de un virus.
Reacțiile alergice pot fi declanșate de multe substanțe. Mucegaiul, polenul, acarienii, machiajul și scuamele animalelor sunt toate declanșatori comuni.
De obicei, organismul reacționează la prezența unui alergen prin eliberarea de histamină în ochi, ceea ce determină vasele de sânge din ochi să se întindă și să se mărească. Acest lucru poate face ca ochii să devină roșii, declanșând arsuri.
Vezi și: Cum să slăbești când ești la menopauză. Dr. Raul Cherecheș: Este singura metodă
O caracteristică a sindromului Tourette sunt "ticurile" motorii, mișcări bruște și incontrolabile. Un tic comun la persoanele cu această afecțiune este clipitul frecvent.
O teorie este că sindromul este legat de probleme cu o parte a creierului numită ganglionii bazali. La persoanele care au Tourette, ganglionii bazali "se declanșează greșit", rezultând ticuri.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Vertij - de ce apare și care sunt simptomele. Știai că există două tipuri de vertij. Cum faceți ca vertijul să dispară de la sine?
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Când se prescriu antibiotice și în cazul infecțiilor virale. Care sunt categoriile de pacienți cărora li se recomandă acest tratament.
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.
