S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pe măsură ce noul coronavirus se răspândeşte în China şi în jurul lumii, cercetătorii încearcă să afle care este originea acestuia. Un studiu recent sugerează că liliecii ar fi...
Coronavirus, China, sursa. În acest studiu, publicat la 29 ianuarie în jurnalul The Lancet, cercetătorii au analizat 10 secvenţe genomice ale noului coronavirus, denumit 2019-nCoV, obţinute de la 9 pacienţi din China care au fost diagnosticaţi cu boala produsă de acest coronavirus. Ei au descoperit că toate cele 10 secvenţe genomice sunt extrem de similare, având în comun peste 99,98% din aceeaşi secvenţă genetică. Acest lucru sugerează că virusul a făcut trecerea la oameni foarte recent, pentru că dacă această trecere s-ar fi realizat în urmă cu mai mult timp, secvenţele genetice ar fi fost mai diferite între ele, ţinând cont de rata rapidă cu care astfel de corpuri virale suportă mutaţii şi evoluează.
"Este important că secvenţele genetice ale virusului 2019-nCoV, descrise aici de la pacienţi diferiţi, sunt aproape identice", a declarat unul dintre coordonatorii acestui studiu, Weifeng Shi, profesor la Laboratorul de Etiologie şi Epidemiologie a Bolilor Infecţioase Emergente, afiliat Universităţii de Medicină din Shandong. Această descoperire sugerează că 2019-nCoV a suferit foarte recent mutaţiile care l-au făcut să treacă pe oameni şi că a fost detectat relativ repede".
Deşi a apărut la oameni abia recent, acest virus a infectat aproximativ 6.000 de persoane şi a provocat peste 130 de decese în China, ajungând şi în alte 15 ţări, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Majoritatea cazurilor iniţiale au apărut în rândul persoanelor care lucrau în piaţa de peşte şi fructe de mare Huanan din Wuhan, China, sau care au vizitat această piaţă unde se vând şi alte animale sălbatice.
Pentru a afla originile acestui virus, cercetătorii au comparat secvenţa genetică a virusului 2019-nCoV cu cele dintr-o bibliotecă de secvenţe virale şi au descoperit că cele mai apropiate virusuri de 2019-nCoV sunt două coronavirusuri care îşi au originea în lilieci. Ambele coronavirusuri au în comun 88% din secvenţa genetică cu cea a virusului 2019-nCoV. Atunci când a fost comparat cu alte două coronavirusuri care au un istoric de infecţii umane - SARS şi MERS - s-a observat că 2019-nCoV are în comun aproximativ 79% din secvenţa genetică cu SARS şi respectiv 50% cu MERS.
Pornind de la aceste rezultate, autorii susţin că, probabil, originea virusului 2019-nCoV se află la lilieci. Însă în piaţa Huanan nu se vindeau lilieci, ceea ce sugerează că un alt animal a fost probabil intermediarul de transmitere a virusului de la lilieci la om. "Pare plauzibil ca un alt animal gazdă să fie intermediarul transmiterii virusului dintre lilieci şi oameni", a declarat celălalt coordonator al acestui studiu, Guizhen Wu, de la Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor din China. Epidemia cu noul coronavirus "atrage atenţia din nou asupra rezervorului de virusuri ascunse din fauna sălbatică precum şi potenţialul acestora de a infecta, din când în când, populaţii umane", conform autorilor. Un studiu anterior identifica originea acestui virus în şerpii care erau vânduţi în piaţa Huanan. Unii experţi au criticat însă acest studiu, susţinând că deocamdată nu este clar dacă un coronavirus poate infecta şerpi.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.