COVID-19, pierderea mirosului este un simptom esențial: Celulele olfactive de sprijin, nu neuronii, sunt vulnerabile la infecția cu noul coronavirus. Iată ce spune dr Adrian...
Pierderea temporară a mirosului, sau anosmia, este principalul simptom neurologic și unul dintre primii și cei mai frecvenți raportați indicatori la pacienții cu COVID-19. Studiile sugerează că pierderea mirosului prezice mai bine boala decât alte simptome cunoscute, cum ar fi febră și tuse, dar mecanismele de bază pentru pierderea mirosului la pacienții cu COVID-19 nu erau clare.
Acum, o echipă internațională de cercetători condusă de neurocercetătorii la Harvard Medical School a identificat tipurile de celule olfactive cele mai vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19. În mod surprinzător, neuronii senzoriali care detectează și transmit sentimentul mirosului către creier nu se numără printre tipurile de celule vulnerabile.
În studiul (link direct studiu) publicat în Science Advances pe 24 iulie, echipa de cercetare arată că a descoperit că neuronii senzoriali olfactivi nu exprimă gena care codifică proteina receptorului ACE2, pe care SARS-CoV-2 o folosește pentru a intra în celulele umane. În schimb, ACE2 este exprimat în celule care oferă suport metabolic și structural pentru neuronii senzoriali olfactivi, precum și anumite populații de celule stem și celule ale vaselor de sânge.
Rezultatele sugerează că infecția celulelor de tip non-neuronal poate fi responsabilă pentru anosmia la pacienții cu COVID-19.
„Descoperirile noastre indică faptul că noul coronavirus schimbă simțul mirosului la pacienți nu prin infectarea directă a neuronilor, ci prin afectarea funcției celulelor de susținere”, a declarat autorul principal al studiului Sandeep Robert Datta, profesor asociat de neurobiologie în Institutul Blavatnik de la HMS.
Acest lucru implică faptul că, în cele mai multe cazuri, infecția cu SARS-CoV-2 este puțin probabil să deterioreze permanent circuitele neuronale olfactive și să conducă la anosmia persistentă, a adăugat Datta. Anosmia persistentă este o afecțiune care este asociată cu o varietate de probleme de sănătate mintală și socială, în special depresie și anxietate.
„Cred că este o veste bună, pentru că, odată ce infecția dispare, neuronii olfactivi nu par să fie înlocuiți sau reconstruiți de la zero”, a spus el. „Dar avem nevoie de mai multe date și de o mai bună înțelegere a mecanismelor de bază pentru a confirma această concluzie”, a mai arătat cercetătorul.
Majoritatea pacienților cu COVID-19 au un nivel de anosmie, cel mai adesea temporar, conform datelor emergente. Analizele dosarelor electronice de sănătate indică faptul că probabilitatea ca pacienții cu COVID-19 să aibă pierderi de miros e de 27 de ori mai mare, în timp ce probabilitatea de a face febră, tuse sau să aibă dificultăți respiratorii variază între de 2,2 până la 2,6 ori mai mare, comparativ cu pacienții fără COVID-19.
Unele studii au arătat că anosmia în COVID-19 diferă de anosmia cauzată de alte infecții virale, inclusiv de alte coronavirusuri. De exemplu, pacienții cu COVID-19 își recuperează de obicei simțul mirosului de-a lungul săptămânilor - mult mai repede decât lunile cât poate dura recuperarea cauzată de un subset de infecții virale cunoscute că afectează direct neuronii senzitivi olfactivi. În plus, multe virusuri provoacă pierderea temporară a mirosului prin declanșarea unor probleme respiratorii superioare, cum ar fi nasul înfundat. Unii pacienți cu COVID-19, cu toate acestea, experimentează anosmie fără obstrucție nazală.
Reputatul medic Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș” din București a comentat, la Antena3, descoperirile cercetătorilor.
„Experiența clinică demonstrează clar lucrul acesta. Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede, sunt foarte frecvente și de obicei dispar ultimele. Sunt frecvente situațiile când pacienții nu au febră, nu au simptomatologie de alt fel, dar au pierderea gustului și mirosului, pierdere care poate fi parțială. Și, într-adevăr, revenirea este de durată. Sunt situații când pacienții nu mai au nimic, sunt negativi prin teste și totuși, nu-și recapătă în întregime gustul sau mirosul. Practic, ar trebui să spunem că pierderea gustului și mirosului se întâmplă în urma a două mecanisme:
- sindromul inflamator, important în infecția cu SARS-CoV-2 iar pierderea mirosului este un efect indirect al inflamației
- un efect direct al virusului care alterează local epiteliul nazal și funcția olfactivă”, a declarat dr Adrian Marinescu.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
