Prof. Dr. Miron Bogdan, renumit pneumolog, a vorbit la Academia de Sănătate, în exclusivitate pentru DC MEDICAL, despre COVID-19 și sechelele pe care le lasă virusul în...
Ce se întâmplă cu plămânii bolnavilor de COVID-19 și, mai ales, după ce s-au vindecat de infecție.
Plămânul este cel mai afectat organ în infecția cu SARS-COV-2
"Ar trebui să construim o reflecție legată de legătura dintre infecția cu SARS-COV-2, numele virusului care determină boala numită COVID-19, și plămân. E de reamintit faptul că, de fapt, infecția cu acest virus are anumite particularități. Virusul are o cale specifică de pătrundere în celule, este vorba de un receptor al unei enzime care se numește angiotensin converting enzyme, receptor care se află, în mod specific, pe celulele endoteliale. E posibil să fie pe mult mai multe celule, dar mai cu seamă pe celulele care tapetează, căptușesc fața internă a vaselor. Cum plămânul este foarte vascularizat și cum calea aerogenă este, prin inhalarea virusului, calea cea mai frecvent întâlnită într-o infectare, se înțelege de ce plămânul este, în mod prevalent, afectat de infecția SARS-COV-2. Și aici merită să facem o paranteză. Este o afectare prevalentă a plămânului, dar este o afectare în cadrul unei boli care are un profil general. Cu alte cuvinte, particularitatea bolii, care înseamnă infecția cu SARS-COV-2, constă în faptul că este o boală care poate atinge practic orice organ și țesut al organismului. După cum spuneam, cel mai frecvent și uneori catastrofic afectează plămânul.", a declarat Prof. Dr. Miron Bogdan la interviurile DC MEDICAL.
Ce se întâmplă în plămânul cu infecție activă
"Se produc leziuni la nivelul microcirculației pulmonare. Reamintim că în plămân vine sânge din artera pulmonară, se ramifică într-un arbore, care sfârșește în cele mai mici vase - capilare, care se află în pereții alveolelor pulmonare. În alveolele pulmonare se varsă și căile foarte mici aeriene care urmează un traiect invers, de la trahee prin bronhiile mari, și care se ramifică într-un arbore care se întâlnește cu rețeaua capilară. În momentul în care vaselele acestea mici, capilarele, sunt atacate de virusul SARS-COV-2, ele își strică structura, integritatea. Această stricăciune are drept consecință invazia de lichid din interiorul capilarelor în înăuntrul alveolelor. Asta se cheamă, în termeni generali, o alveolită. Alveolele acestea pline cu lichid nu se simt bine, reacția față de o asemenea agresiune o furnizează organismul, care generează un proces inflamator. Inflamația este un mecanism prin care organismul se apără de o agresiune, iar acest proces inflamator, care înseamnă intervenția unor celule care încearcă să repare răul produs de atacul asupra peretelui alveolar, are expresie clinică - cum tușește, poate să respire mai greu, are și puțină expectorație. Dacă fenomenul este foarte amplu, dezvoltă ceva ce poartă numele de insuficiență respiratorie, adică plămânul nu mai face față obligațiilor sale funcționale de a asigura schimbul de gaze.", a precizat Prof. Dr. Miron Bogdan.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
