Pornind de la terapia cu plasmă pentru pacienții COVID-19, metodă utilizată deja și în România, acad prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că am putea duce tratamentul mai depart...
În condițiile în care producerea unui vaccin durează ani de zile, Academician Prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că terapia cu plasmă ar trebui să treacă și într-o a doua etapă, astfel încât toți cei care fac boala COVID-19 să aibă acces la tratament. El a dat un exemplu în care acestă terapie cu anticorpi din plasmă este folosită de ani buni:
„În partea speranțelor terapeutice pe care le putem avea, un rol din ce în ce mai important se acordă anticorpilor. Și în România a început tratamentul cu așa-numita plasmă hiperimună, plasmă de la convalescenți. Asta pare a fi doar o etapă. Etapa următoare ar fi izolarea anticorpilor ca atare, și unii cercetători au propus chiar clonarea acestora în scopul de a obține cantități importante de anticorpi.
Aici mi-aș permite să fac o mică paranteză. Vorbim de vaccinare și toată lumea caută vaccin. Vaccinul, până la urmă produce ce produce și boala, același lucru, și anume anticorpi. Anticorpii se pot obține fie prin boală, pacientul trecând prin această boală și rămânând imun, cel puțin pentru o perioadă de timp, fie prin vaccinare. Ca atare nu există niciun impediment conceptual ca acești anicorpi să fie furnizați unei persoane în scopul imunizării directe, fără să mai treacă prin etapa de vaccinare, cu unele neajunsuri pe care deja le știm cu toții și care deja au fost dezbătute.
Cum pot fi obținuți anticorpii în cantități suficiente? Sigur, aici industria farmaceutică poate da răspunsuri. Revin la ceea ce facem noi în transplantul hepatic, la protecția pacienților transplantați față de reinfecția cu virusul hepatitic B și cărora noi le furnizăm anticorpi periodic. Se poate măsura titrul acestor anticorpi și atunci când acesta scade, se injectează o nouă cantitate de anticorpi care să le asigure un titru protector. E un abord interesant, fără îndoială, sigur e cale lungă de la conceptutl teoretic până la punerea lui în practică. Necesită cu siguranță investiții de ordinul milioanelor, poate de ordinul zecilor de milioane de dolari, dar e o cale care poate fi parcursă", a explicat acad prof dr Irinel Popescu.
Ce probleme au pacienții cu afecțiuni gastroenterologice în pandemia cu COVID-19, aflați în video:
EXCLUSIV
COVID-19 rămâne o realitate, chiar dacă pandemia nu mai provoacă aceleași temeri ca înainte. Dacă ai testat pozitiv, este esențial să urmezi câțiva pași importanți pentru a te proteja pe...
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
De ce nu revine gustul după COVID-19 nici la mult timp după vindecare? Medicii explică acum de ce aromele dulci sau amare dispar pe termen lung, deși virusul a părăsit de mult organismul.
Pandemia COVID-19 a provocat o schimbare profundă în peisajul demografic al Europei, generând un val de mortalitate fără precedent. Cel mai recent studiu arată că România și Bulgaria au avut...
Numărul cazurilor noi de COVID-19 a scăzut față de săptămâna trecută, dar reinfectările continuă să apară. Cine este cel mai expus și ce măsuri trebuie să iei chiar acum pentru a te...
Acordul dintre Canada și Novavax, semnat în 2021, a fost anulat pentru că vaccinul nu a obținut aprobarea de reglementare până la termenul limită de 31 decembrie...
