Pornind de la terapia cu plasmă pentru pacienții COVID-19, metodă utilizată deja și în România, acad prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că am putea duce tratamentul mai depart...
În condițiile în care producerea unui vaccin durează ani de zile, Academician Prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că terapia cu plasmă ar trebui să treacă și într-o a doua etapă, astfel încât toți cei care fac boala COVID-19 să aibă acces la tratament. El a dat un exemplu în care acestă terapie cu anticorpi din plasmă este folosită de ani buni:
„În partea speranțelor terapeutice pe care le putem avea, un rol din ce în ce mai important se acordă anticorpilor. Și în România a început tratamentul cu așa-numita plasmă hiperimună, plasmă de la convalescenți. Asta pare a fi doar o etapă. Etapa următoare ar fi izolarea anticorpilor ca atare, și unii cercetători au propus chiar clonarea acestora în scopul de a obține cantități importante de anticorpi.
Aici mi-aș permite să fac o mică paranteză. Vorbim de vaccinare și toată lumea caută vaccin. Vaccinul, până la urmă produce ce produce și boala, același lucru, și anume anticorpi. Anticorpii se pot obține fie prin boală, pacientul trecând prin această boală și rămânând imun, cel puțin pentru o perioadă de timp, fie prin vaccinare. Ca atare nu există niciun impediment conceptual ca acești anicorpi să fie furnizați unei persoane în scopul imunizării directe, fără să mai treacă prin etapa de vaccinare, cu unele neajunsuri pe care deja le știm cu toții și care deja au fost dezbătute.
Cum pot fi obținuți anticorpii în cantități suficiente? Sigur, aici industria farmaceutică poate da răspunsuri. Revin la ceea ce facem noi în transplantul hepatic, la protecția pacienților transplantați față de reinfecția cu virusul hepatitic B și cărora noi le furnizăm anticorpi periodic. Se poate măsura titrul acestor anticorpi și atunci când acesta scade, se injectează o nouă cantitate de anticorpi care să le asigure un titru protector. E un abord interesant, fără îndoială, sigur e cale lungă de la conceptutl teoretic până la punerea lui în practică. Necesită cu siguranță investiții de ordinul milioanelor, poate de ordinul zecilor de milioane de dolari, dar e o cale care poate fi parcursă", a explicat acad prof dr Irinel Popescu.
Ce probleme au pacienții cu afecțiuni gastroenterologice în pandemia cu COVID-19, aflați în video:
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
