Creierul uman, dependent de interacțiunea socială. De câți prieteni avem nevoie pentru o viață sănătoasă

creierul uman - FOTO: Freepick
creierul uman - FOTO: Freepick

Creierul uman este afectat de izolarea socială. În plus, adulții cu vârste mai înaintate pot dezvolta tulburări neurodegenerative.

Creierul uman are nevoie de interacțiune. Cercetătorii au analizat regiune creierului care sunt responsabile de interacțiunea social. Rezultatele studiului au arătat că aceste regiuni sunt strâns legate de rețelele care susțin cunoașterea, inclusiv rețeaua implicită de bază, care este activă atunci când nu ne concentrăm asupra lumii exterioare, rețeaua de proeminență, care ne ajută să ne concentrăm atenția, rețeaua subcorticală, implicată în memorie, emoție și motivație și rețeaua executivă centrală, care ne permite să ne reglăm emoțiile.

Crește riscul de demență

Potrivit unui studiu publicat în Neurology arată că izolarea socială este legată de modificări ale structurii creierului și ale cogniției, procesul mintal de dobândire a cunoștințelor, și prezintă un risc crescut de demență la adulții în vârstă.

Au fost analizate   date de la aproape 500.000 de persoane din baza de date Biobank, Marea Britanie. Persoane  cu o vârstă medie de 57 de ani au fost incluse în studiu, notează Science Alert.

Vezi și: Greșelile care dăunează inimii femeilor. Cum să le eviți

Ce presupune izolarea socială

Izolarea socială, în cazul de față, se referă la persoanele care locuiau singure, dacă nu aveau contacte cu alte persoane și dacă nu luau parte la activități sociale.

Studiul a inclus și date neuroimagistice de la aproximativ 32.000 de persoane. Acest lucru a arătat că persoanele izolate social aveau o cunoaștere mai slabă, inclusiv în ceea ce privește memoria și timpul de reacție, și un volum mai scăzut de materie cenușie în multe părți din creierul uman.

Aceste zone includ regiunea temporal, care procesează sunetele și ajută la codificarea memoriei, lobul frontal, care este implicat în atenție, planificare și sarcini cognitive complexe și hipocampul, o zonă cheie implicată în învățare și memorie, care este de obicei afectată de timpuriu la persoanele care suferă de Alzheimer, mai notează Science Alert.

De asemenea, s-a găsit o legătură între volumele inferioare de materie cenușie și procesele genetice specifice care sunt implicate în boala Alzheimer. Au existat analize de durată cu participanții, 12 ani mai târziu. Acest lucru a arătat că cei care erau izolați social, dar nu singuri, aveau un risc cu 26% mai mare de demență.

Vezi și: Condimentul minune care ține țânțarii la distanță. Este considerat antibioticul natural

Viața socială necesară și sănătoasă

Interacțiunea interumană este necesară și sănătoară. Cercetătorii au ajuns la un număr de prieteni necesari pentru a avea un creier sănătos.

Cercetătorii se referă adesea la ”numărul lui Dunbar” pentru a descrie dimensiunea grupurilor sociale, constatând că nu suntem capabili să menținem mai mult de 150 de relații și, de obicei, gestionăm doar cinci relații apropiate.

Cu toate acestea, există unele rapoarte care sugerează o lipsă de dovezi empirice cu privire la numărul lui Dunbar și sunt necesare cercetări suplimentare privind dimensiunea optimă a grupurilor sociale. Este greu de combătut faptul că oamenii sunt animale sociale și se bucură de conexiunea cu ceilalți, indiferent de vârstă, mai notează Science Alert.

Ce este numărul lui Dunbar

Numărul lui Dunbar este un număr care a fost făcut cunoscut, în urmă cu peste 25 de ani, de către psihologul, antropologul și biologul britanic Robin Dunbar (numele complet Robin Ian MacDonald Dunbar). Se compune din numărul de persoane cu care interacționăm de obicei, care este de aproximativ 150.

Potrivit lui Dunbar, acest număr este legat de dimensiunea neocortexului creierului nostru și de capacitatea sa de procesare. Amintiți-vă că neocortexul cerebral (sau neocortexul) este zona creierului care ne permite să raționăm și să gândim logic și conștient. Cu alte cuvinte, colectează funcțiile noastre mentale superioare și permite funcționarea funcțiilor executive.

”Numărul lui Dunbar face parte din ipoteza creierului social, dezvoltată și de Robin Dunbar, conform căreia există o corelație între dimensiunea creierului (în mod specific, a neocortexului cerebral) și numărul de relații sociale pe care oamenii le pot stabili (Deși se aplică și primatelor, așa cum vom vedea mai târziu). 

Este un număr care a stârnit multă curiozitate în diferite domenii și științe, cum ar fi sociologia și antropologia, dar și alte științe mai „numerice”, cum ar fi administrarea afacerilor și statistica.

Neocortexul cerebral este o zonă a creierului care s-a dezvoltat acum aproximativ 250.000 de ani. Dunbar a început să investigheze diferite societăți nomade, triburi și sate, pentru a găsi numărul Dunbar al fiecăruia dintre ei.

Astfel, el a investigat dimensiunile grupurilor sociale ale tuturor acestor societăți și a constatat că numărul Dunbar ar putea fi clasificat în trei categorii: 30 până la 50 de persoane, 100 la 200 și 500 la 2.500.

În ceea ce privește constatările și observațiile sale, el a avertizat, de asemenea, că un grup de 150 de persoane a necesitat un stimulent foarte mare pentru a rămâne împreună.

În acest sens, o concluzie la care a ajuns Dunbar este că, pentru ca un grup de această dimensiune să rămână unit și coeziv, membrii săi au trebuit să investească minimum 42% din timpul lor socializând cu ceilalți membri ai grupului”, notează Warbletoncouncil.

Vezi și: Terapia cu ventuze, beneficii și efecte secundare. Medic: Nu este exploatată pe deplin

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.

”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.

Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0