Cum a schimbat starea de urgență modul de a fi al românilor

Florina Pop / 18 mai 2020 / 17:33
EXCLUSIV
Mașini la graniță     Sursa foto: MTI
Mașini la graniță Sursa foto: MTI

Crizele de orice natură întăresc relațiile sociale, nu le diluează. Efortul instituțional e cel care poate schimba comportamentele comunitare. Sunt ideile sociologului Ioan Hosu, cadru didactic la UBB Cluj.

 

"Orice criză majoră pe care o traversăm, că e vorba de o criză financiar-bancară, medico-socială ori politică, schimbă ceva între relațiile dintre oameni", apreciază sociologul Ioan Hosu, cadru didactic la UBB Cluj, pentru DC Medical. Dacă efectele distanțării sociale, implicit și distanțare fizică, sunt dificil de evaluat acum, în schimb, spune sociologul, reacțiile societății (implicit și protestele) – fie că vorbim de cea românească, franceză, elvețiană sau germană – sunt dovada a ceea ce înseamnă contact uman: "omul-i făcut să se întâlnească, să interacționeze. Dimensiunea interacțiunii sociale fizice primează dincolo de frica de moarte, de îmbolnăvire".

"O CRIZĂ NE VA ADUCE ÎMPREUNĂ"

Crizele întăresc relațiile sociale între cei care sunt în aceeași comunitate de valori și interese. E ipoteza în care crede Ioan Hosu.

"Relațiile sociale nu se diluează în perioada asta, iar dacă se diluează asta înseamnă că n-au existat consistent, coerent și puternic niciodată. (...) O criză ne va aduce împreună, nu ne va despărți. Orice criză, istoric vorbind, întărește și adună în jurul liderilor. Nu cred că se schimbă ceva major", adaugă el.

Ce se schimbă, iar asta major, e în zona relațiilor profesionale, a interacțiunii individ cu instituție, în zona politică – campaniile electorale vor fi mult mutate în zona online, iar băile de mulțime vor fi mai greu de realizat. La fel și mulțimile hedoniste (festivaluri). Sociologul se așteaptă la reconfigurări pe partea culturală, de film, teatru, cinematograf.

"FIECARE ÎNȚELEGE CÂT POATE"

Discuțiile despre pandemia COVID-19 ridică semne de întrebare mai ales că specialiștii, medicii dezbat și vin cu o mulțime de idei, care mai de care. "Nouă, această dezbatere a lor ne transferă semne de întrebare", adaugă sociologul. Iar sumedenia de discuții, ipoteze, măsurile autorităților, totul se rezumă la:

"Fiecare înțelege cât poate din ce înseamnă responsabilitate pentru el, familie, copii, nepoți. (...) Dacă refuzi expertiza medicului, refuzi și intervenția medicului. Asta vedem în unele cazuri de lideri spirituali, religioși, pe care îi vedem apoi internați și acceptă intervenția medicală. Deci?", subliniază Hosu.

În opinia acestuia, comportamentele și modul de înțelegere în ceea ce înseamnă comunicare publică variază în funcție de factori multipli: nivelul de educație, gradul de responsabilizare, civism, participare. "Sunt multe elemente care țin de variabile individuale și instituționale. (...) Efortul instituțional e cel care poate schimba comportamentele comunitare. (...) Liderii locali, comunitari, spirituali au rolul lor în această poveste și în unele cazuri nu prea și-au făcut rolurile, n-au performat. De aici vin diferențele", consideră specialistul.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.22
YesMy