EXCLUSIV Dacă bei apă cu sare, acidul gastric ucide noul coronavirus? Experții explică
Unii susțin că dacă bei apă călduță cu sare și înghiți, aciditatea gastrică o să omoare acest coronavirus numit SARS-CoV-2. E mit sau realitate? Iată părerea experților, la Academia de Sănătate,...
Academicianul prof dr Irinel Popescu și dr Răzvan Iacob, invitatul său de la emisiunea Academia de Sănătate, au discutat ipoteza vehiculată de unii care susțin că dacă bei apă călduță cu sare atunci nici gura, nici tractul digestiv nu se vor infecta cu coronavirus.
Cei doi experți au arătat că, la începutul acestei pandemii, se credea că noul coronavirus, numit SARS-CoV-2, dă doar afectare pulmonară. „La începutul acestei epidemii rolul rolul tubului digestiv în patogenia bolii a fost puțin pierdut din vedere, considerându-se poate că virusul ar trebui să fie inactivat de pH-ul acid gastric și atunci ar trebui să nu avem o posibilitate de contaminare a organismului pe cale digestivă", a arătat dr Răzvan Iacob
Receptorii care fac posibilă infectarea cu coronavirus
Dar ulterios s-a descoperit că adevărul e cu totul altul. În primul rând pentru că acel receptor care permite acestui coronavirus să infecteze celulele umane – ACE2 – este foarte prezent atât la nivelul gurii, al limbii, în trahee, intestinul subțire, ba chiar și în colon.
„Au fost făcute și studii in vitro în care există posibilitatea de a genera organoizi care mimează structurile tubului digestiv și care conțin exact aceleași tipuri de celule care se regăsesc în mucoasa intestinală, mucoasa gastrică, mucoasa colonică. Și s-a observat că acești organoizi pot fi foarte puternic infectați de SARS-CoV-2, s-a observat și modalitatea prin care ei sunt infectați, și anume prin porțiunea apicală a epiteliului de tip absorbtiv. S-a văzut că pe măsură ce epiteliul de tip intestinal este mai matur funcțional, capacitatea virusului de a se modifica la acest nivel crește, însă nu este limitată numai la nivelul epiteliului matur funcțional, ci interceptează toate compartimentele epiteliului digestiv, până la nivel de celulă stem. Mai departe au fost făcute studii funcționale în care s-a văzut că leziunile care apar la nivelul acestor structuri sunt similare cu leziunile de tip sincițial care se întâlnesc la nivel respirator. Deci, clar, tubul digestiv poate fi infectat cu SARS-CoV-2", a detaliat dr Răzvan Iacob.
Aciditatea gastrică, ce efect are în realitate
Totuți, un sâmbure de adevăr există în mitul legat de aciditatea gastrică, a subliniat doctorul, care este medic primar gastroenterologie de la Centrul de gastroenterologie și hepatologie al Institutului Clinic Fudeni, doctor în medicină și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București.
„Este adevărat că pH-ul acid din stomac, aciditatea gastrică reprezintă o barieră și că poate scădea din doza infectantă, însă depinde foarte mult de ce doză infectantă ai! Mai mult decât atât, se pare că acest virus are capacitatea de a proteja particula virală propriu-zisă în anumite structuri de tip glican care, și prin interacțiunea cu mucusul digestiv, fac ca acest virus să fie protejat de acțiunea nocivă a acidului gastric. Mai mult decât atât au fost realizate studii prin care s-a încercat să se vadă în ce măsură particula virală poate fi inactivată in vitro de substanțe cu compoziție similară sucului intestival sau conținutului colonic, și s-a văzut că sucul intestinal, deși te-ai gândi că ar trebui să inactiveze SARS-CoV-2 pentru că el conține bilă, conține lecintină, conține compuși care ar trebui să distrugă componentele lipoproteice, dar nu! Sucul intestinal nu distruge, nu inactivează particula virală și nu a scăzut infectivitatea. S-a observat scăderea infectivității utilizând compuși similari lichidului din colon. Deci, clar, virusul poate infecta intestinul subțire, este posibil să fie inactivat pe măsură ce are pasaj intestinal colonic (...) dar și aici depinde foarte mult de durata tranzitului. Știm că atunci când ai diaree, tranzitul intestinal este accelerat și atunci posibilitatea de a avea pasaj viral prin tubul digestiv este crescută".
Poate avea acest coronavirus cale de transmitere fecalo-orală ca alți patogeni care provoacă epidemii? Răspunsul îl aflați în video:
-
-
-
-
-
5 limite de care ai nevoie pentru a-ți proteja sănătatea mintală22.12.2025, 17:00
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
