Deficitul de imunoglobulina A este o afecțiune ce poate trece neobservată multă vreme, 90% dintre pacienți fiind asimptomatici, însă 80% dintre ei dezvoltă simptome mai târziu în timpul...
Mr. medic dr. Anca Manolache, medic specialist Medicină internă, competenţă Ecografie generală, a vorbit într-un material video postat pe pagina de Facebook a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila” despre deficiența de imunoglobulină A.
Medicul a explicat unde se găsește și ce determina deficiența imunoglobulinei, precum și cum recunoaștem deficiența acesteia.
Iată ce a spus medicul:
„Imunoglobulina A (IgA) este cea mai frecventă imunoglobulină din sângele uman după imunoglobulina G și se găsește predominant în secrețiile mucoaselor. IgA este de fapt un anticorp cu rol în apărarea organismului la nivelul mucoaselor: poate neutraliza virusuri, toxine, aglutinează bacteriile nepermițându-le să se lege de suprafețele diverselor mucoase, se leagă de diverse antigene alimentare, împiedicându-le absorbția în sânge”, a început explicația.
Despre deficitul de IgA, a mai precizat medicul, poate fi permanent sau nu. „Există și forme tranzitorii determinate de anumiți factori externi, precum unele medicamente (ex.fenitoină, D-penicilamina, sulfasalazina, compușii cu aur, acid valproic, captoprilul, carbamazepina, tiroxina, ibuprofenul, acid acetilsalicilic etc.) sau unele infecții (rubeolă, infecția cu citomegalovirus, toxoplasmoza).
Defectul genetic ce determina boală nu este încă exact cunoscut. Există o prevalența ușor crescută în rândul bărbaților, precum și în interiorul anumitor familii (20-25% dintre cazuri), sugerând un mod de transmitere autozomal dominant (risc de transmitere de 50% dacă un părinte are boală, 75% risc dacă suferă ambii părinți), dar cu exprimare variabilă.
Chiar dacă există cazuri la persoane perfect sănătoase, deficitul de IgA se asociază de obicei cu o stare de sănătate în general precară, caracterizată de apariția mai frecvența a infecțiilor localizate la nivelul tractului respirator, gastrointestinal sau urogenital.
Studiile mai vechi efectuate pe baza datelor de la donatorii de sânge arătau că până la 90% dintre pacienții cu deficit selectiv de IgA sunt asimptomatici.
Totuși, studii mai recente relevă faptul că 80% dintre cei afectați dezvoltă simptome mai târziu în timpul vieții. Pacienții simptomatici au un istoric de infecții recurente: otite medii, sinuzite, bronșite, pneumonii, infecții digestive, reacții alergice severe (anafilaxie severă) după administrarea de imunoglobuline sau transfuzii de sânge, precum și falimentul creșterii în cazul copiilor.
Cea mai frecventă asociere este cu infecțiile sinopulmonare recurente cu bacterii sau virusuri caracteristice pneumoniilor comunitare. Cei care asociază și deficit de IgG tip2 fac mai frecvent infecții bacteriene cu streptococ, hemofilus, moraxela sau stafilococ auriu.
Infecțiile gastrointestinale cu diverse virusuri, bacterii sau paraziți (ex. giardia) se manifestă că diaree cronică cu sau fără malabsorbtie. O asociere comună la pacienții cu deficit de IgA este atopia care se poate manifestă că diferite boli atopice: alergie alimentară, rinoconjunctivita alergică, urticarie, dermatită atopica sau astm.
Deoarece un procent important dintre pacienții cu deficit de IgA pot produce anticorpi anti-IgA, există un mare risc de reacție anafilactică la administrarea de produse care conțin acești anticorpi: sânge, plasmă, imunoglobuline”.
De asemenea, pe pagina de Facebook a SUUMC puteți urmări un material video realizat de col. Oana Ciobanu
Terapiile inovative își fac loc și în marile centre universitare din țară. Ce beneficii aduc pentru pacienți.
Un proiect de procedură și un ghid pentru prevenirea trombozei va fi elaborat după ultima dezbatere pe tema înțelegerii acestei afecțiuni.
Iată 9 simptome ale deficitului de fier pe care te poate identifica oricine.
Pe 17 aprilie se marchează în fiecare an Ziua Mondială a Hemofiliei.
Sam Neill, actorul din Jurassik Park, a fost diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproape 70%.
Vânătăile pot fi un semn al leucemiei. La ce trebuie să fii atent.
Medicii au o serie de recomandări pentru pacienții cu hemopatii maligne (boli ale sângeui), în contextul pandemiei de coronavirus.
Anemia are o multitudine de cauze, la fel și de soluții. La ce trebuie să fiți atenți.
Persoanele cu sindrom metabolic au un risc mai mare să le apară cheaguri de sânge recurente. Sindromul metabolic este asociat cu obezitatea.
O statistică arată cum a crescut supraviețuirea pacienților cu leucemie limfocitară cronică, din 1995 până în 2017, unde se oprește studiul.
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Importanța hemoglobinei în sânge. Află care sunt simptomele unui nivel scăzut de globule roșii și cum se tratează.
Care sunt simptomele leucemiei și care sunt testele care pun diagnosticul. Primul și cel mai simplu test care îți arată dacă ai leucemie.
Medicul Horia Bumbea a vorbit despre anticorpii monoclonali și despre cazurile de leucemie și mielom diagnosticate anual în România.
Hemofilia este o boală a sângelui. În cazul unor leziuni există riscul să apară sângerarea.
