Depresia în România, statistici surprinzătoare

Steluța Indrei / 10 oct 2018 / 13:46
Bărbat îngândurat
Bărbat îngândurat

Depresia este o boală mult subdiagnosticată în țara noastră. Confirmă acest lucru datele publicate azi, 10 octombrie, de Ziua mondială a sănătății mintale, potrivit cărora doar 1,5% din populaţia României a declarat în 2014 că a suferit de depresie. Acesta este cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră a Uniunii Europene. În realitate, specialiștii atrag atenția că situația este alarmantă.  

Comparativ, în 2014 aproximativ 7% din populaţia Uniunii Europene a raportat că suferă de depresie cronică. Irlanda are cel mai mare procent din populaţie care a raportat că suferă de depresie cronică (12%), ponderi de peste 10% fiind înregistrate de asemenea în Portugalia, Germania şi Finlanda.

La polul opus, proporţia persoanelor care declară că suferă de depresie este mai mică de 4% în Cehia, Cipru, Bulgaria şi România.

În realitate, depresia și alte boli psihice explodează

Specialişti în sănătate mintală atrag atenţia că unul din patru români are o problemă de sănătate mintală. Ei doresc ca legislaţia actuală în domeniu să recunoască faptul că bolile psihice reprezintă o problemă în creştere şi mai importantă decât bolile fizice. Problemele legate de serviciu reprezintă factori cu impact major asupra sănătății mintale.

„Schimbările legislative sunt din următoarele zone, din zona recunoaşterii problemei de sănătate mintală ca fiind în creştere, şi nu o chestiune speculativă minoră; este mai importantă astăzi decât bolile fizice care survin la serviciu. Recunoaşterea curentelor moderne, aceste fenomene noi care au apărut în România - munca la distanţă prin internet şi munca prin migraţie. (...) Integrarea în muncă a celor care au deja probleme de sănătate mintală - (...) angajatorii trebuie să aibă cultura omului care are unele dificultăţi, dar nu dificultăţile contează, ci ceea ce omul ştie să facă. Mai cerem să fie introdusă în legea sănătăţii mintale şi ideea că o tulburare mintală este la îndemâna oricărui român - unul din patru români are o problemă de sănătate mintală. Acest lucru nu este o ruşine, (...) este un fenomen de care trebuie să ne ocupăm deschis. (...) Sănătatea mintală este a fiecăruia dintre noi şi, cu cât avem o muncă mai pretenţioasă, cu atât suntem mai predispuşi", a declarat medicul neuropsihiatru Cristian Andrei, la Conferinţa naţională "Sănătatea mintală la locul de muncă".

El a precizat că bolile fizice, cum ar fi ulcerul, bolile de inimă, chiar şi unele boli neurologice, boli metabolice, pot fi controlate astfel încât să rămână constante ca incidenţă în funcţie de meserie, dar bolile psihice cresc, explodează.

"Astăzi, viaţa profesională a acumulat atât de mult din viaţa unei persoane încât se pune problema să munceşti de acasă şi nimeni nu controlează această muncă de acasă. Sunt tineri care muncesc online pentru cineva din Australia sau SUA şi habar nu are nimeni din societatea românească cât stă acel tânăr pe calculator. Tânărul munceşte 12 - 14 ore şi protecţie pentru el nu există din punct de vedere al sănătăţii mintale la locul de muncă. Alt fenomen care se întâmplă este faptul că o mamă care are trei copii se duce şi munceşte în Germania, în Marea Britanie sau Spania şi nimeni nu ştie câte ore de muncă face această femeie, ce impact are această viaţă asupra copilului de acasă, ce se întâmplă cu acest copil din punct de vedere emoţional", a arătat dr. Cristian Andrei.

Depresia la tineri, semnal de alarmă

La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health - WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Ziua mondială a sănătăţii mintale din 2018 are ca temă "Tinerii şi sănătatea mintală într-o lume în schimbare", potrivit site-ului wfmh.global, şi atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă tinerii în lumea noastră, în prezent, şi asupra a ceea ce au nevoie tinerii pentru a se dezvolta sănătoşi, fericiţi.

"Imaginaţi-vă că aţi creşte în lumea noastră astăzi. Luptând constant cu efectele încălcărilor drepturilor omului, ale războaielor şi ale violenţei în familie, în şcoli şi în afaceri. Tinerii petrec cea mai mare parte a zilei pe internet - se confruntă cu crime şi agresiuni cibernetice şi se implică în jocuri video violente. Numărul cazurilor de sinucidere şi cel al abuzurilor de substanţe nocive au crescut constant, tinerii se simt singuri şi persecutaţi, (...) se află la vârsta când se pot declanşa boli psihice grave şi totuşi învaţă prea puţin sau deloc despre boala mintală", se arată în mesajul postat pe site-ul amintit.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală încurajează factorii de decizie ai ţărilor şi organizaţiilor din întreaga lume pentru "a lua o poziţie şi a cere mai mult pentru această populaţie vulnerabilă" - tinerii - pentru că "viitorul nostru depinde de ea".

O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menţinerea sănătăţii mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. De asemenea, pe lângă ceilalţi factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.

Din cauză că sistemele sanitare, la nivel global, se confruntă cu mari probleme în acordarea de îngrijiri în domeniul sănătăţii mintale, iar resursele disponibile sunt insuficiente, numeroase persoane cu tulburări mintale din ţări din întreaga lume nu primesc niciun fel de ajutor.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.28