EXCLUSIV Disperarea românilor de a goli rafturile din magazine. Explicațiile psihiatrului
Din cauza răspândirii noului coronavirus, românii au golit rafturile magazinelor. Dr Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul Socola din Iași, a explicat pentru DC Medical, de unde pornește ...
Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, spune că în spatele atitudinilor exagerate din ultima vreme, cum ar fi cumpărăturile în exces, stă un mecanism de supraviețuire, declanșat de teamă.
"Epidemia, în general, declanșează un mecanism numit Psihologia supraviețuirii. Ceea ce înseamnă că fiecare își face planuri pentru a a supraviețui cât mai mult timp în izolare, fără ajutor din exterior, și acționează în consecință, fie prin cumpărături excesive, fie prin comportamente guvernate de anxietate. Sunt unele persoane care sunt mai anxioase structural și în condițiile date, fac cumpărături exagerate și compulsive, care sunt generate de această teamă pe care o induce această epidemie", a explicat medicul.
Potrivit medicului, situația actuală poate escalada într-o anxietate colectivă, teama oamenilor fiind amplificată și de informarea în exces.
"Există o combinație de emoții dezechilibrate și dezinformare. Cu cât apar mai multe știri legate de răspândirea virusului, cu atât frica esențială de îmbolnăvire modifică atitudinile maselor de oameni. Frica poate escalada, fiind alimentată de o teamă în masă, ce poate conduce la o anxietate colectivă, chiar mai puternică decât acest COVID-19. Informațiile derulate non-stop în mass media, deși sunt importante, produc efecte negative în psihologia multor persoane. Acestea intră într-o stare de hipervigilență legată de subiect, astfel încât se ajunge într-un cerc vicios de informații, și false uneori, și adevăruri, spuse pe jumătate, care se autoperpetuează cumva" spune psihiatrul.
Mai mult, faptul că oamenii sunt nevoiți să păstreze distanța unii față de alții, duce la izolare socială, ceea ce poate amplifica starea de anxietate.
"Apare izolarea socială, o să crească și mai mult anxietatea, deși este necesară în multe cazuri. Persoanele află de la televizor că există un nou virus pentru care încă nu a fost creat un vaccin și care pentru moment nu are un manual de instrucțiuni. Teama este amplificată și de faptul că un pacient poate să transmită virusul fără a avea simptome, iar carantina de 14 zile nu este tocmai adoptată din timp util. Oamenii ajung să fie confuzi și din cauza fluxului prea mare de informații, care pot fi uneori contradictorii", explică aceasta.
Psihiatrul a explicat că, pe termen scurt, efectele epidemiei se reflectă adânc în psihicul oamenilor.
"Pe termen scurt ei pot resimți o teamă puternică ce ulterior se poate transforma în anxietate. Apare, de asemenea, atitudinea de stigmatizare față de cei care vin din străinătate sau față de cei care au rude în străinătate. Atitudine stigmatizantă care poate ajunge până la agresivitate față de aceștia. În general consecințele gândurilor legate de noul coronavirus au ca obiectiv această anxietate, generează anxietate, izolare socială, determinată chiar și de anxietatea crescută, preocupare excesivă și o teamă de a suferi de o boală gravă. De asemenea, o teamă de microbi, uneori pe fondul anumitor tulburări psihice, cum ar fi tulburarea obsesiv compulsivă. În termeni largi, întreaga populație se teme de evenimentele catastrofice, de dezastre naturale sau de alte situații de criză", a mai spus ea.
De asemenea, se poate întâmpla ca oamenii să ignore total contextul, fără să ia măsurile necesare de precauție.
"Mintea umană supraevaluează riscul imediat, și pe de altă parte, mintea umană poate să subestimeze riscul pe termen lung, și aici o să dau un exemplu banal: fumăm chiar dacă știm că penste 20-30 de ani plămânii vor fi afectați" a subliniat medicul.
Sfatul psihiatrului: să încercăm să nu ne panicăm
"Asta este prima și cea mai importantă atitudine a fiecăruia dintre noi. Să nu ne panicăm și să respectăm acele recomandări decente pe care le promovează Organizația Mondială a Sănătății și chiar și Ministerul Sănătății din România", recomandă medicul.
-
Vaccinul care ar putea proteja inima. Poate reduce riscul de infarct28.08.2026, 12:00
-
5 alimente pe care să nu le combini cu vitamina D. Pot afecta absorbția28.08.2026, 10:40
-
De ce ai senzația că se învârte patul cu tine28.08.2026, 09:47
-
-
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Long COVID, impact asupra creierului
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID, impact grav asupra creierului
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
