Registrele de pacienți la nivel național, întocmite pe diferite afecțiuni, ar ajuta la implementarea politicilor publice în sănătate, la verificarea eficacității unui tratament, ar oferi informații as...
Deputatul invitat la emisiunea Interviurile DC MEDICAL a vorbit despre necesitatea registrelor de pacienți, dar și despre programele naționale de sănătate, făcând o paralelă între rețeaua națională de infarct miocardic și cea de accident vascular cerebral.
În momentul de față, în sistemul sanitar românesc există informații cu privire la numărul pacienților care sunt incluși în decontarea unor produse sau dispozitive medicale pentru anumite patologii, dar acestea sunt strict legate doar de programele naționale de sănătate. Registrele de pacienți sunt obligatorii și necesare pentru politicile privind modalitatea de decontare a tratamentelor și dispozitivelor medicale.
,,Printr-o interogare simplă a DES ar putea fi selectați pacienții care au anumite simptomatologii care te-ar duce către o anumită patologie sau către un anumit domeniu. Ulterior din DES vor trebui dezvoltate oricum registrele pentru fiecare medicament sau patologie sau procedură medicală. Din câte știu DES în momentul de față a fost promovat de către reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate chiar printr-un amendament la nivelul Parlamentului și am dat posibilitatea Casei de-a avea proprii informaticieni, care pe de o parte să se ocupe efectiv de acest proiect. În momentul de față sunt deja peste câteva milioane de pacienți care au datele urcate în DES, dar nu e suficient. Prin interogarea DES-ului ar rezulta o cohortă de pacienți cu o anumită simptomatologie sau cu anumite diagnostice care ar trebui să fie ulterior încadrată într-un registru specific de boală sau tratament, astfel încât să avem o urmărire foarte clară. Registrele de pacienți sunt obligatorii și necesare pentru politicile privind modalitatea de decontare a tratamentelor și dispozitivelor medicale”, este de părere conf.dr. Florin Buicu.
Referindu-se la tratamentul hepatitei C cu interferon free, deputatul a spus că acest model de urmărire al pacienților poate fi adoptat și de celelalte patologii.
,,România a introdus tratamentul fără interferon al hepatitei pe baza unor determinări de viremii inițiale, a urmat tratamentul, s-a făcut determinarea viremiei la finalul tratamentului și doar pentru pacienții, care la finalul tratamentului au avut confirmată reducerea viremiei la zero, s-a plătit tratamentul, în urma unei negocieri de cost volum rezultat pentru hepatită. Rezultatele din câte știu până acum pentru România arată, de fapt, un răspuns bun în 99% din cazuri. Cu alte cuvinte, din 100 de pacienți cu hepatită care au intrat în tratament și au făcut tratamentul, 99 au avut la final viremie zero. Genul acesta de urmărire ar putea fi folosit și pentru celelalte patologii”.
Doctorul deputat a povestit pentru DCMedical cazul unei studente de 24 ani de la Facultatea de Farmacie a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, care a suferit un AVC, dar care a avut norocul să fie într-un oraș cu un centru specializat în intervenții rapide în AVC, să fie și medicii la spital, prin urmare a fost salvată.
,,Vorbim de AVC, una din patologiile care determină dizabilități și costuri indirecte foarte mari. Deși putem spune că intervenția în faza acută determină costuri foarte mari, prin această intervenție care ne costă mult, putem economisi sume pe care statul le cheltuie de fapt dacă nu se intervine în momentul acut. Un pacient care face AVC, dacă are posibilitatea să acceseze un centru în care face un tratament corespunzător poate fi salvat fără să aibă niciun fel de repercursiuni de paralizie, etc. Dacă nu facem această intervenție, costurile pe dizabilitate sunt foarte mari, toată perioada în care trăiește, persoana nu e activă, are nevoie de însoțitor, acea persoană nu mai produce”, a explicat conf.dr. Buicu.
În opinia acestuia, populația care are factorii de risc pentru AVC, ar trebui să beneficieze de un program de screening. Pacienții care au trecut prin screening și au semne și simptome care duc către AVC pot fi puși pe un tratament care să preîntîmpine AVC. Dintre acești pacienți o parte ajung până la AVC, iar modalitățile de intervenție sunt diferite mergând pănă la radiologie intervențională care presupune montarea unui stent în cap (trombectomie), ceva asemănător cu stenturile montate în infarctul miocardic acut (IMA). De altfel, medicul a făcut o paralelă între rețeaua de neurologie, respectiv AVC din România și cea de cardiologie, respectiv infarct.
,,Prin dezvoltarea rețelei de infarct în România, indicatorii de mortalitate au scăzut. Pentru o perioadă de 3 ani de zile evoluția pacienților în România a fost mult mai bună și creșterea supraviețurii ne-a poziționat punctual pentru acești indicatori foarte bine. Prin crearea centrelor la nivel regional, am putut trata pacientul cu IMA care a putut să ajungă într-un spital de specialitate în acel interval de aur”, a spus președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Conform acestuia, în AVC, România are foarte puțini specialiști care să aibă manualitate să facă trombectomii.
,,Partea de dezvoltare a sistemului național de AVC va fi una din prioritățile din următoarea perioadă a Ministerului Sănătății, din declaratiile doamnei Sorina Pintea. Vorbim de înființarea acestei rețele naționale. Ea trebuie definită printr-un ordin de ministru, inclusiv circuitul pacienților. În momentul în care am avea posibilitatea de intervenție în primele 5 ore, practic efectele ar fi foarte bune asupra pacientului, nu am ajunge să avem pacienți cu dizabilități”, a subliniat conf.dr. Florin Buicu.
Puteți urmări întreg interviul aici
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
