Datele au fost analizate de experții Federației „Solidaritatea Sanitară” care susțin că impactul „șpăgii în sănătate” este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali.
,,Datele demonstrează o pondere mică a condiționării actului medical, situată la cca. 3%. Precizăm că aceste date nu indică faptul că 3% dintre salariați condiționează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de faptul că 3% dintre pacienți au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiționată, în multe cazuri fiind vorba de aceleași persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional”, arată comitetul director la Federației.
Scăderea corupției pe măsura creșterilor salariale reale
În opinia sindicaliștilor, ponderea condiționării actului medical este influențată de înșelarea așteptărilor salariale: distanța mare dintre promisiunile guvernamentale și realitatea resimțită de salariați diminuează viteza de scădere a acestei variabile. Aceștia sunt de părere că plățile informale nu pot fi asimilate cu corupția salariaților, ele având o cauzalitate multiplă.
,,Creșterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupției. Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul de mare de inechități care-o însoțesc, acestea generând multiple insatisfacții ce atenuează efectele pozitive ale creșterilor salariale. Reamintim că Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge categoric condiționarea actului medical de către salariați, acesta fiind un act de corupție.Declarațiile oficiale influențează percepția populației. În măsura în care aceste declarații sunt la distanță de informațiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine negativă a salariaților din sistemul public de sănătate. Datele prezentate, disponibile public, indică pericolul cultivării unei imagini artificiale a ponderii corupției în sectorul sanitar, ocultând impactul pozitiv al creșterilor salariale și posibilitățile de optimizare a acestui impact”, a declarat comitetul director.
Condiționarea actului medical s-a ivit în cca. 4% dintre cazuri în anul 2017 și în cca. 3% dintre cazuri în 2018, în timp ce plățile informale s-au ivit în 19% dintre cazuri, potrivit analizei ,,Câțiva indicatori privind impactul corupției asupra salariaților din sănătate. O perspectivă sintetică”. Scăderea impactului plăților informale din sănătate cu 9 puncte procentuale în anul 2017 față de anul 2013 este corelată cu creșterile salariale din anul 2015 și cele din anul 2016.
„Plățile informale sunt determinate într-o anumită măsură de faptul că pacienții sunt obișnuiți să ofere daruri după servicii (în special pacienții mai în vârstă și cei din zonele rurale). Totuși, plățile sunt oferite în avans în schimbul accesului (mai rapid) la servicii medicale, accesului la servicii medicale mai bune sau în schimbul unor certificate medicale false care dau dreptul pacienților la concediu de boală, certifică dizabilități și dau dreptul la pensionare anticipate”, după cum arată Raportul de țară din 2018 privind România al Comisiei UE.
Viorel Rotilă, directorul federației e de părere că nivelul corupției percepute din sănătate (indicată de cca. 65% dintre cetățeni) este mai mic decât corupția existente la nivelul întregii societăți (indicată de cca. 93% dintre cetățeni).
,,Considerăm totodată că cele cca. trei procente de cazuri în care a intervenit condiționarea actului medical pot fi eradicate prin exercitarea atribuțiilor legale ale organismelor profesionale. În acest sens, solicităm Ministerului Sănătății, în calitate de instituție care a acordat prerogativele de control asupra profesioniștilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituiții să-și facă datoria”, au precizat reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară” din România.
