Un grup de medici legiști trage public un semnal de alarmă asupra pericolului favorizării corupției instituționalizate în medicina legală, reprezentat - spun ei - de un proiect legislativ aflat în dezbaterea...
Proiectul de lege, înregistrat la Camera Deputaților ca PLX.333/2020 (link direct), privește organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.
El a fost inițiat în 28 februarie 2020 de un grup de 3 parlamentari și susținut de alți 23. În 2 martie 2020, proiectul a fost înaintat în Senat, iar în 27 mai 2020 a fost adoptat tacit.
Proiectul a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților în data 3 iunie 2020, termenul pentru depunerea amendamentelor a fost 10 iunie 2020, iar cel pentru depunerea rapoartelor Comisiei de Sănătate și Comisiei Juridice este 16 iunie 2020.
Deocamdată, la Camera Deputaților, a primit aviz nefavorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
Grupul de medici legiști care au semnat punctul de vedere transmis redacției „își exprimă îngrijorarea cu privire la pericolul promovării unui proiect legislativ care afectează grav independența profesională, generând premisele favorizării corupției instituționalizate în medicina legală, cu efecte grave și pe termen lung asupra procesului de justiție din Romania.
Textul legislativ propus nu reflectă o reformă reală în domeniul medico-legal, ci perfectează controlul de tip centralizat, care anulează toate pârghiile anticorupție prevăzute de Programul Național de Combatere a Corupției. Astfel, sistemul permite în continuare ca ocuparea funcțiilor de conducere, precum cea de director de institut sau șef de serviciu județean, să fie nelimitată, pe viață, deși ar trebui instituite mandate clare, care să nu le depășească în durată pe cele prevăzute de legea reformei din sănătate sau justiție (3 ani).
Sunt, de asemenea, perpetuate structuri de inspirație sovietică, introduse prin vechea legislație din 1966, precum Comisiile de Avizare și Control care funcționează la nivelul fiecărui institut medico-legal. Membrii acestor comisii sunt numiți de către directorul institutului, iar însuși directorul prezidează aceste comisii, de unde și pericolul influențării expertizelor medico-legale de către o singură persoană.
Proiectul prevede inclusiv controlul prin avizare al opiniilor expertale private, care ar trebui sa rămână independente pentru a putea fi competitive.
În acest fel este statuat monopolul pe care un director de institut medico-legal îl poate avea asupra tuturor deciziilor ce vizează activitatea expertală a medicilor din subordine dintr-o arie geografică extinsă, crescând vulnerabilitatea sistemului medico-legal față de corupție.
În institutele de medicină legală din România, deși sunt instituții publice, nu există în prezent un sistem obiectiv de repartizare a lucrărilor expertale, similar repartizării aleatorii a dosarelor la instanțele de judecată, aspect ce nu se regăsește nici el în proiectul aflat în dezbatere.
Presa a sesizat de-a lungul timpului o multitudine de situații, în special cazuri vizând malpraxisul în domeniul medical, în care directorii institutelor au numit preferențial anumiți experți pentru a putea controla concluziile expertizelor medico-legale, influențând astfel verdictul dat de sistemul de justiție.
Atragem atenția și asupra faptului că noul proiect legislativ este girat de unii directori ai institutelor medico-legale din România, în condițiile în care aceștia sunt cercetați penal pentru fapte de corupție sau pentru încălcarea independenței profesionale a medicilor legiști.
Prin numeroase memorii adresate Ministerului Justiției, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului Medicilor din România, Președinției României, Instituției Avocatului Poporului, Comisiei de Sănătate Publică din Senatul României, grupul de legiști semnatar a pus în evidență deficiențele proiectului legislativ.
În condiţiile diversificării și intensificării actelor criminale, de terorism, a creșterii numărului de accidente și de catastrofe naturale cu multiple victime omenești, dar și a complexității actului medical, valoarea probatorie a expertizelor medico-legale devine tot mai semnificativă. De aici decurge necesitatea de a avea un cadru legal modern, care să asigure un climat de neutralitate al activității medicilor legiști, care prin natura specialității lor sunt chemați să contribuie la aflarea adevărului pe criterii științifice și, implicit, la înfăptuirea cu obiectivitate a actului de justiție.
Față de avertismentul public, apreciem că se impune reanalizarea în profunzime a textului propus, pentru a putea fi prevenite efectele negative pe termen lung asupra independenței profesionale a medicilor legiști și, implicit, asupra procesului de justiție”, se arată în punctul de vedere transmis redacției.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
