Diabetul zaharat: ce drepturi au pacienții și ce servicii medicale pot primi decontat. Ghidul CNAS, de la prevenție la îngrijirea la domiciliu

O asistentă medicală ținând în mână un glucometru pe un coridor de spital FOTO: Magnific@ramyassem

CNAS explică ce analize, consultații, tratamente și dispozitive medicale sunt decontate pentru pacienții cu diabet, inclusiv pentru cei neasigurați.

Ce trebuie să știi despre drepturile pacienților cu diabet

  • Pacienții cu diabet pot beneficia de consultații, analize și tratamente decontate prin CNAS.
  • Persoanele cu diabet au acces la servicii medicale în funcție de tipul bolii și de nevoile lor de îngrijire.
  • Programul național de diabet include tratamente și dispozitive medicale pentru monitorizarea glicemiei.
  • În anumite situații, pacienții pot primi servicii de recuperare medicală și îngrijiri la domiciliu.

Pacienții cu diabet zaharat au acces la mai multe servicii medicale decontate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, de la analize pentru depistarea bolii și consultații la diabetolog până la tratamente, dispozitive de monitorizare, recuperare medicală și îngrijiri la domiciliu.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat un ghid care explică traseul pacientului cu diabet zaharat și serviciile de care acesta poate beneficia în fiecare etapă a bolii. Documentul prezintă inclusiv drepturile persoanelor neasigurate înscrise în Programul Național de Diabet Zaharat.

Ghidul urmărește întregul parcurs medical, de la primele analize și stabilirea diagnosticului până la prevenirea complicațiilor și intervenția în situațiile de urgență.

Diabetul poate evolua fără simptome. Când sunt recomandate analizele

Diabetul zaharat se poate instala fără semne evidente. În multe cazuri, pacientul află că are această boală în urma unor analize de rutină. Între timp, glicemia crescută poate afecta treptat ochii, rinichii, nervii, picioarele, inima și ficatul.

Potrivit ghidului CNAS, depistarea începe la medicul de familie, prin consultații de prevenție și analize de laborator.

Toți adulții cu vârsta de cel puțin 35 de ani ar trebui să facă teste pentru diabet, chiar dacă nu au factori de risc. Testarea este recomandată și adulților cu suprapondere sau obezitate care au cel puțin un alt factor de risc, precum rude de gradul I cu diabet, hipertensiune arterială, valori modificate ale colesterolului sau trigliceridelor, sedentarism ori antecedente de diabet în timpul sarcinii.

Medicul de familie poate recomanda glicemia à jeun, hemoglobina glicată (HbA1c) sau testul de toleranță la glucoză.

Frecvența testării depinde de rezultate:

  • Dacă rezultatele sunt normale, testarea se repetă cel mult o dată la trei ani.
  • În cazul prediabetului, analizele se fac anual.
  • Femeile care au avut diabet în timpul sarcinii trebuie să se testeze cel puțin o dată la trei ani, pe tot parcursul vieții.

Un detaliu important este că analizele recomandate în urma consultațiilor de prevenție sunt decontate inclusiv pentru persoanele neasigurate. Pe biletul de trimitere, medicul trebuie să marcheze căsuța ”PREV”.

Ce se întâmplă după confirmarea diagnosticului de diabet

După diagnostic, pacientul intră în evidența medicului de familie și primește un plan de îngrijire. Diabetologul confirmă diagnosticul, stabilește riscul, recomandă tratamentul și explică măsurile necesare pentru controlul bolii.

Medicul de familie continuă apoi monitorizarea și tratamentul pe baza scrisorii medicale primite de la specialist.

CNAS împarte pacienții în trei categorii, în funcție de evoluția bolii și de gravitatea complicațiilor.

  • Categoria A: pacienți cu diabet de tip 2, fără complicații, cu sau fără tratament oral.
  • Categoria B: pacienți cu diabet de tip 2 care au nevoie de tratament complex și prezintă cel puțin o complicație ușoară sau moderată.
  • Categoria C: pacienți cu complicații severe, precum afectarea gravă a ochilor, ulcerații la nivelul picioarelor, amputații, insuficiență cardiacă avansată sau boală renală severă.

În funcție de categoria de risc, crește și numărul serviciilor medicale necesare. Pentru pacienții din categoria C, îngrijirea implică diabetologul și echipa medicală din spital.

Câte consultații la medicul de familie și la diabetolog sunt decontate

Monitorizarea regulată este esențială pentru controlul diabetului și pentru depistarea timpurie a complicațiilor.

Conform ghidului CNAS, pacienții pot beneficia de:

  • O consultație pe lună la medicul de familie pentru fiecare boală cronică.
  • Până la patru consultații pe trimestru la diabetolog, dar nu mai mult de două pe lună, pentru evaluarea și monitorizarea diabetului.
  • Până la două consultații pe semestru pentru managementul de caz, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Pentru monitorizarea diabetului, pacientul se poate prezenta direct la diabetolog, fără bilet de trimitere.

La cabinetul specialistului pot avea loc investigații precum EKG, ecografie Doppler pentru circulația sângelui la nivelul picioarelor, teste pentru sensibilitatea nervilor și interpretarea datelor furnizate de senzorii și pompele de insulină.

Tratamentul, medicamentele și dispozitivele necesare pot fi acordate prin Programul Național de Diabet Zaharat.

Ce analize și controale trebuie să facă pacienții pentru a preveni complicațiile

Diabetul nu afectează doar nivelul glicemiei. În timp, boala poate produce probleme la nivelul mai multor organe, motiv pentru care CNAS recomandă controale periodice.

Ghidul precizează ce trebuie verificat și cât de des:

  • Ochii: control oftalmologic la diagnostic pentru diabetul de tip 2, respectiv în primii cinci ani de la debut pentru diabetul de tip 1. Ulterior, controlul se face anual sau la intervale de unu-doi ani, dacă valorile sunt bine controlate și ochii sunt sănătoși.
  • Rinichii: analiza raportului albumină/creatinină în urină și evaluarea funcției renale, cel puțin o dată pe an.
  • Nervii: evaluarea sensibilității, inclusiv prin testul cu monofilament, cel puțin anual.
  • Picioarele: examinare la fiecare consultație, cu verificări mai dese pentru pacienții cu risc crescut.
  • Inima și vasele de sânge: evaluarea tensiunii arteriale, colesterolului și riscului cardiovascular, precum și investigații recomandate de medic.
  • Ficatul: evaluarea riscului de ficat gras prin analize și, dacă este necesar, ecografie și elastografie FibroScan.

Pacienții trebuie să își verifice zilnic picioarele și să anunțe medicul dacă observă răni, bășici sau modificări de culoare. O rană care nu se vindecă necesită evaluare medicală.

Recuperare medicală și proteze, servicii decontate pentru pacienții cu diabet

Dacă apar complicații, pacienții pot avea acces la servicii suplimentare. Potrivit documentului CNAS, recuperarea medicală poate fi decontată pentru cel mult 21 de zile pe an, în maximum două serii. Medicul de familie sau specialistul poate trimite pacientul la medicul de recuperare, care stabilește planul de proceduri.

Persoanele care au suferit o amputație din cauza diabetului pot beneficia de proteze pentru membrul inferior, inclusiv modele moderne cu manșon de silicon, la recomandarea medicului.

În funcție de tipul protezei, înlocuirea se poate face la doi sau patru ani. Pentru copii și tineri sub 18 ani, proteza poate fi înlocuită mai devreme, dacă modificările fizice impun acest lucru.

Când trebuie să suni la 112 dacă ai diabet

Există situații în care complicațiile diabetului reprezintă o urgență medicală și necesită intervenție rapidă.  CNAS recomandă apelarea numărului 112 în cazul unei hipoglicemii care nu se corectează după administrarea zahărului pe cale orală, al pierderii cunoștinței sau al apariției unor simptome precum sete intensă, urinare foarte frecventă, greață, vărsături și respirație rapidă. Acestea pot indica o cetoacidoză diabetică.

Durerea în piept și semnele unui accident vascular cerebral sunt, de asemenea, motive pentru apelarea serviciului de urgență. Un aspect important este că urgențele medicale sunt acordate tuturor persoanelor, indiferent dacă sunt sau nu asigurate.

Pacienții cu diabet pot primi îngrijiri medicale și acasă

Persoanele care nu se pot deplasa la cabinet nu pierd accesul la îngrijire. Ghidul CNAS prevede consultații la domiciliu, consultații la distanță, îngrijiri medicale și transport sanitar pentru pacienții care îndeplinesc criteriile.

Pacienții cu boli cronice care nu se pot deplasa pot beneficia de consultații la domiciliu din partea medicului de familie, conform planului medical.

Pentru persoanele cu autonomie mult redusă, îngrijirile medicale la domiciliu pot fi acordate pentru cel mult 90 de zile în ultimele 11 luni, într-o singură perioadă sau în mai multe etape.

Există și servicii de îngrijiri paliative la domiciliu pentru pacienții cu boli avansate care îndeplinesc criteriile legale.

Transportul sanitar neasistat, dus-întors între domiciliu și cabinetul de specialitate sau laborator, este prevăzut pentru pacienții imobilizați la pat, cu tulburări cognitive severe sau cu paralizii moderate și severe.

Ce schimbări pregătește CNAS pentru pacienții cu diabet

Ghidul prezintă și o serie de modificări propuse printr-un proiect de actualizare a normelor de aplicare a Contractului-cadru. Acestea nu trebuie confundate cu drepturile deja aflate în vigoare, deoarece prevederile se pot modifica până la aprobarea finală și publicarea în Monitorul Oficial.

Printre noutățile propuse se numără:

  • Un serviciu pentru diagnosticul prediabetului la diabetolog, în regim de spitalizare de zi.
  • Posibilitatea ca diabetologul să efectueze FibroScan și să diagnosticheze și să monitorizeze ficatul gras.
  • Interpretarea la distanță a rapoartelor de la senzorii de glicemie, pompele de insulină și aplicațiile de monitorizare.
  • Educație terapeutică și nutrițională la distanță, inclusiv pentru pacienții cu obezitate sau dislipidemie.
  • Introducerea HDL-colesterolului în analizele de prevenție recomandate de medicul de familie.

Proiectul prevede și pachete standardizate de spitalizare de zi pentru diferite forme de diabet, prediabet și montarea sistemelor de monitorizare continuă a glicemiei.

Ce trebuie să știe pacienții cu diabet despre drepturile lor

Mesajul principal al ghidului CNAS este că îngrijirea diabetului nu se rezumă la administrarea medicamentelor sau la măsurarea glicemiei. Pacientul are nevoie de monitorizare constantă, controale pentru depistarea complicațiilor și sprijin medical adaptat evoluției bolii.

De asemenea, persoanele neasigurate înscrise în Programul Național de Diabet Zaharat pot primi, pe lângă pachetul minimal de servicii medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele prevăzute în program.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare

Care este tensiunea arterială normală?

11 sep 2025, 10:52
Tensiunea arterială normală este esențială pentru sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Orice abatere poate semnala un risc crescut de hipertensiune sau alte boli cardiovasculare.