Alimente aparent inofensive, precum semințele și leguminoasele fără etichetare obligatorie, pot provoca reacții alergice severe, inclusiv anafilaxie.
Alimente „ascunse” care pot declanșa alergii severe. Studiu: reacții grave de la produse fără etichetare obligatorie
Mai multe alimente considerate până acum cu risc redus, pentru care nu există obligația de etichetare ca alergeni în Europa, pot provoca reacții alergice severe, inclusiv anafilaxie. Este concluzia unui studiu recent, care atrage atenția asupra unor riscuri insuficient monitorizate în prezent.
Cercetarea a analizat date reale provenite de la 533 de persoane care au suferit reacții alergice la alimente fără etichetare obligatorie. Au fost evaluate 11 tipuri de produse, inclusiv semințe, leguminoase, hrișcă și produse apicole.
În total, au fost înregistrate 589 de reacții alergice, reprezentând 4,4% din totalul reacțiilor alimentare. Cele mai frecvente declanșatoare au fost semințele de floarea-soarelui și lintea.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale studiului este proporția ridicată de reacții severe. Între 68,5% și 86,7% dintre reacțiile analizate au fost cazuri de anafilaxie, cea mai gravă formă de alergie, care poate pune viața în pericol.
Semințele de dovleac au provocat reacții mai severe decât cele de floarea-soarelui sau mac, iar nucile de pin au generat reacții mai grave decât semințele de mac. În cazul leguminoaselor, mazărea și schinduful au fost asociate cu reacții mai severe decât lintea.
Deși unele dintre aceste alimente pot declanșa reacții comparabile ca severitate cu alergeni cunoscuți, ele nu sunt incluse în lista ingredientelor care trebuie obligatoriu menționate pe etichete în Uniunea Europeană.
Cercetătorii avertizează că acest lucru poate duce la expunerea accidentală a persoanelor alergice, mai ales în contextul în care aceste ingrediente sunt tot mai frecvent utilizate în produse procesate.
Autorii studiului propun introducerea acestor alimente pe o listă de monitorizare la nivel european, pentru a evalua mai bine frecvența și severitatea reacțiilor alergice.
O astfel de măsură ar putea sta la baza includerii lor ulterioare în lista alergenilor care trebuie etichetați obligatoriu, pe baza unor dovezi științifice solide.
Cercetătorii recunosc că rezultatele ar putea subestima numărul real de cazuri, deoarece datele provin din centre specializate și se bazează pe raportări voluntare. Astfel, reacțiile mai ușoare sau cele care nu au ajuns la medic ar putea să nu fie incluse.
În plus, metodele diferite folosite în studiile analizate limitează comparabilitatea datelor.
Concluzia studiului este clară: există alimente aparent inofensive care pot provoca reacții severe, dar care nu sunt suficient reglementate.
Specialiștii cer o reevaluare a listelor de alergeni și o mai bună informare a consumatorilor, pentru a reduce riscurile asociate acestor produse.
