Incidența cancerului pancreatic s-a dublat în ultimele două decenii. Află care sunt principalii factori de risc – fumatul, alcoolul, obezitatea, diabetul, pancreatita, predispoziția genetică – și ce rol are prevenția în depistarea precoce a acestei boli a
Incidența cancerului pancreatic s-a dublat în ultimele două decenii, devenind una dintre cele mai îngrijorătoare forme de cancer la nivel global. Ratele sunt cele mai ridicate în America de Nord și Europa, iar în Statele Unite boala este mai frecventă în rândul persoanelor de culoare comparativ cu populația albă sau asiatică.
Considerat unul dintre cele mai letale tipuri de cancer, cancerul pancreatic este adesea descoperit în stadii avansate, din cauza simptomelor vagi sau absente în fazele incipiente. Tocmai de aceea, identificarea factorilor de risc și prevenția joacă un rol esențial.
Fumatul este unul dintre cei mai puternici factori de risc. Studiile arată că fumătorii au un risc de aproape două ori mai mare de a dezvolta cancer pancreatic comparativ cu nefumătorii. Vestea bună este că renunțarea la fumat reduce riscul în timp, iar după 10–20 de ani de abstinență acesta se apropie de cel al persoanelor care nu au fumat niciodată.
Consumul a peste trei băuturi alcoolice pe zi a fost asociat cu un risc crescut în mai multe analize. Deși consumul moderat nu a fost constant legat de o creștere semnificativă a riscului, alcoolul este o cauză cunoscută a pancreatitei – o inflamație a pancreasului care crește considerabil probabilitatea apariției cancerului.
Un indice de masă corporală peste 30 (obezitate) reprezintă un factor de risc independent, chiar și după ajustarea pentru vârstă, fumat sau diabet. În același timp, diabetul, în special cel apărut brusc la vârste înaintate sau cu agravare rapidă a glicemiei, poate fi un semnal de alarmă. Deși riscul absolut rămâne redus, astfel de modificări clinice necesită evaluare medicală suplimentară.
Datele privind consumul de carne roșie și băuturi îndulcite sunt mixte, însă unele studii indică un risc crescut la persoanele care consumă peste două băuturi zaharoase pe zi. În schimb, dietele bogate în alimente vegetale, nuci și modele alimentare de tip mediteranean par să reducă riscul și sunt recomandate în prevenție.
Pancreatita poate fi atât cauză, cât și consecință a cancerului pancreatic. Riscul este deosebit de ridicat în primul an după un episod de pancreatită, unele studii indicând o creștere de peste 20 de ori a probabilității de diagnostic. Pacienții cu antecedente de pancreatită trebuie monitorizați atent și sfătuiți să evite factorii declanșatori, precum alcoolul.
Riscul crește după 40 de ani și atinge un vârf între 60 și 80 de ani, peste 80% dintre cazuri fiind diagnosticate în acest interval. Deși rar la tineri, boala poate apărea mai devreme la persoanele cu antecedente familiale.
Cei care au rude apropiate cu cancer pancreatic sunt considerați cu risc crescut și pot beneficia de screening prin colangio-pancreatografie prin rezonanță magnetică (MRCP) sau ecografie endoscopică (EUS).
Mutații în gene precum BRCA2 sau ATM sunt asociate cu un risc mai mare. Persoanele cu sindroame genetice ereditare de cancer ar trebui să urmeze programe de monitorizare specifică.
Chisturile pancreatice mucinoase, precum neoplazia chistică mucinoasă (MCN) sau neoplazia papilară mucinoasă intraductală (IPMN), sunt considerate leziuni premaligne care pot evolua spre cancer. Managementul variază de la supraveghere periodică până la intervenție chirurgicală, în funcție de dimensiune și caracteristici.
Cancerul pancreatic este adesea diagnosticat târziu, ceea ce explică rata mare de mortalitate. Specialiștii subliniază că abordarea trebuie să fie proactivă: reducerea factorilor de risc modificabili, educația pacienților și identificarea persoanelor cu risc crescut pentru screening adecvat.
În lipsa unor simptome clare în stadiile timpurii, prevenția și vigilența clinică rămân cele mai puternice arme împotriva acestei boli „tăcute”, dar extrem de agresive.
