Diferența dintre eutanasiere și suicid asistat. Unde sunt legale procedurile

Dezbaterea despre sfârșitul vieții rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte ale secolului XXI. În timp ce etica medicală și valorile religioase se ciocnesc adesea, legislația europeană evoluează vizibil. În prezent, nouă state de pe continent oferă cetățenilor care suferă de boli incurabile posibilitatea de a alege momentul și modul în care părăsesc această lume.

Diferența dintre eutanasiere și suicid asistat

Termenii par similari, însă procedurile implică acțiuni diferite din punct de vedere legal și medical.

Eutanasierea reprezintă actul prin care un medic administrează voluntar o substanță letală unui pacient, cu scopul de a-i curma suferința insuportabilă. Aceasta se clasifică în două categorii:

• Eutanasierea voluntară: Pacientul ia o decizie conștientă și solicită ajutor medical.
• Eutanasierea non-voluntară: Decizia aparține altei persoane, deoarece pacientul nu își mai poate exprima consimțământul (de exemplu, se află în stare de comă), potrivit NHS.

Suicidul asistat presupune sprijinul acordat unei persoane pentru a-și pune singură capăt zilelor. În acest caz, medicul sau o persoană apropiată procură substanțele necesare, însă actul final este realizat de către pacient.

Suicidul asistat diferă de eutanasiere prin faptul că pacienții aflați în stare terminală își administrează singuri medicamentul fatal. În cazul eutanasierii, un profesionist din domeniul sănătății administrează doza fatală, notează Britannica.

9 state europene permit aceste practivi

Europa conduce clasamentul mondial în ceea ce privește legalizarea acestor practici. Țările care au adoptat cadre legale pentru a permite accesul la moarte asistată sunt:

• Austria
• Belgia
• Germania
• Italia
• Luxemburg
• Olanda (The Netherlands)
• Portugalia
• Spania
• Elveția, potrivit Dignity in Dying.

Fiecare dintre aceste state aplică reguli stricte. Pacienții trebuie să demonstreze că suferă de o boală terminală sau de o afecțiune care provoacă dureri fizice ori psihice de nesuportat.

Eutanasierea asistată, ilegată în România

În România, nici eutanasia, nici sinuciderea asistată nu sunt legale, iar legea nu prevede circumstanțe care să permită aceste practici. Totuși, subiectul rămâne prezent în discuțiile publice, generând dezbateri privind etica medicală și drepturile pacienților.

Unele organizații și susținători ai pacienților au cerut legalizarea eutanasiei sau adoptarea de politici care să asigure o îngrijire la sfârșitul vieții mai cuprinzătoare, inclusiv accesul la servicii de îngrijire paliativă.

În lipsa unor reglementări privind eutanasia, cadrul legal românesc se concentrează pe îngrijirea paliativă a pacienților terminali, care are ca obiectiv ameliorarea suferinței și îmbunătățirea calității vieții. Aceasta presupune un sprijin complet, care să includă gestionarea durerii, dar și abordarea nevoilor emoționale și spirituale ale pacienților și ale familiilor acestora.

Consecințe legale în absența reglementărilor

În majoritatea statelor europene unde nu există legi specifice, eutanasierea atrage sancțiuni penale aspre. Fapta este încadrată, după caz, la omor sau ucidere din culpă. Pedeapsa maximă în multe jurisdicții ajunge până la închisoarea pe viață, chiar dacă motivul invocat este mila față de suferința pacientului.