De la ce pacienți se DONEAZĂ. Radu Zamfir, despre "non-heart beating" și LEGEA transplantului

Legea transplantului are nevoie de anumite modificări, în vederea corelării la legislația europeană.
Pe perioada pandemiei s-a observat o scădere a numărului de donatori, datorită realocării resurselor. Treptat, pe măsură ce unitățile de Terapie Intensivă au fost degrevate, numărul acestora a crescut, ”față de 47 de anul trecut până la acest moment sunt 29 de donatori”, potrivit directorului executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Radu Zamfir.
De altfel, acesta a menționat faptul că în toată perioada de pandemie a existat un centru de transplant solid, specific fiecărui organ în funcțiune.
Mai mult, Radu Zamfir a expus intenția de dezvoltare a unui program de ”non-heart beating donor”, cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași, ”acești donatori au nevoie, pentru a fi implementată această procedură, atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se efectueze aceste prelevări, pentru că, după cum știți există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a spus Radu Zamfir, în conferința de presă desfășurată cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.
Întrebat care este categoria pacienților de la care se dorește prelevarea de organe, cu sau fără acordul familiei, dr. Zamfir a făcut câteva precizări.
”Evident că totul se face, în primul rând, cu luarea consimțământului familiei, iar intenția este de a preleva de la pacienți care sunt în stop cardiac, practic, un stop cardiar iresuscitabil.
După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat, se încearcă aducerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de a deveni donator din această clasă 'non-heart beating'”, a explicat dr. Radu Zamfir.
Avem legislație ”corectă și etică”, dar poate deveni depășită
Cât privește legislația în domeniul transplantului, dr. Zamfir susține că trebuie aduse câteva modificări, dar că activitatea actuală funcționează într-un context corect și etic.
”Transplantul este și funcționează conform Legii 95, iar la momentul de față poate ar trebui aduse anumite modificări, dar activitatea funcționează într-un context corect și etic”, a menționat dr Radu Zamfir.
Potrivit medicului Victor Zota, la Ministerul Sănătății există un proiect de lege, realizat în proporție de 95%, dar și un proiect european al MS, care are prevederi legislative.
”Va fi un modul care se va ocupa numai de armonizarea legislației cu cea europeană, ținând cont de faptul că noi la ora actuală o avem armonizată, dar probabil că până la sfârșitul anului, legislația europeană se va modifica iar. Adică directivele care sunt pe țesuturi și pe celule vor fi drastic revizuite și în contextul acela va trebui să facem și noi o revizuire a legislației, care acum este corectă și este bună. Dar s-ar putea în viitor să devină depășită”, a afirmat medicul Victor Zota.
Vezi și: Doar 10% dintre pacienții români DIALIZAȚI, pe lista de așteptare
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
5 boli majore au costat România 10,6 miliarde euro în 2023, adică 3,3% din PIB. Dan Zaharescu (ARPIM) arată cifrele
Manifestul pentru Sănătate, consultări cu specialiștii, noi direcții de acțiune
Sali Zeitouni, povestea implantului cohlear: Nu aș fi avut șansa să aud vocea părinților mei. Apreciez muzica, sunetul celor din jur
România va avea pentru prima dată o strategie Națională pentru Prevenție. Alexandru Rogobete: Facem screening, dar nu avem strategie
Cadrele medicale plătite în funcție de performanță. Prof. dr. Alexandru Rafila: Trebuie să aducem în zona de adevăr activitatea medicală
Studiile clinice în România, de 4 ori mai multe, deși lucrează doar 8 oameni din 20. Marius Filip (ANMDR): Platforma le aprobă tacit. Nu e bine! Trebuie evaluate, cercetate
Pacientul oncologic, prins între boală și birocrație. Concediile medicale, o povară pentru CNAS. Valeria Herdea: Ar trebui să treacă înapoi la Ministerul Muncii
România, codașa Europei la prevenție: doar 24 euro pe locuitor. Vlad Nerău: În 10 ani, beneficiile depășesc costurile
"Răspunsurile la tratament sunt spectaculoase. Supraviețuire de peste 10 ani în boala metastatică". Dr. Daniela Zob, despre moleculele care așteaptă aprobarea
50% dintre femeile diagnosticate cu cancer mor în primul an! 72% spun că NU au făcut niciodată o mamografie, un sfert spun că nu au făcut un test Babeș-Papanicolau
Finanțarea și blocajele care pun în pericol tratamentele din România. Răzvan Prisada (ANMDMR): Pentru pacient efectul este același
HPV, vaccinul care salvează vieți. Asociația Mame pentru Mame cere drepturi sporite pentru adolescenți. Ana Măiță: Previi 6 tipuri de cancere
Cancerul de col uterin, prevenție. Raluca Sîmbotin (MSD Romania): Provoacă 350.000 de decese. Sunt prevenibile
De ce pacienții cu cancer de la SANADOR NU sunt tratați de un singur medic. Detaliul care le salvează viața
Pacienții, ținta atacurilor cibernetice. Provocare pentru ministrul Rafila. MSD România investește în cybersecurity cu IT-iști români
Provocările pacienților cu HIV. Liana Velica: Oamenii aceștia nu au voce, nu sunt auziți
Alexandru Rogobete promite mai puține internări inutile și consultații până seara târziu
Cum transformi 1 dolar în 3,2, apoi în 30 de miliarde de dolari. Ioana Stoenescu (Roche România): Prevenția e o investiție inteligentă
Obezitatea în România, la cote alarmante. Cătălina Poiană: Prima cauza de cancer
Radioterapia stereotaxică și brahiterapia, decontate prin CNAS. Dr. Matei Bâră: Oferim pacienților un tratament personalizat și adaptat fiecărei formațiuni tumorale
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.