Epidemii periculoase. De ce este importantă vaccinarea: "Sunt infectaţi"

"Ne apropiem cu paşi repezi de momentul preluării de către România a preşedinţiei Consiliului UE la 1 ianuarie 2019 şi una dintre temele prioritare pe tema sănătăţii este imunizarea. Ţara noastră poartă pe umeri o mare responsabilitate vizavi de finalizarea negocierilor pe această temă, care de altfel s-a aflat şi pe agenda altor state ce au deţinut preşedinţia în ultimii patru ani şi care nu aveau probleme atât de mari pe zona maladiilor infecţioase. Ce trebuie să facem? Avem nevoie în primul rând de o legislaţie transparentă pe domeniul vaccinării, Legea vaccinării ca să mă exprim mai puţin academic zace în Camera Deputaţilor de un an deşi a trecut de Senat într-o formă practic de necombătut. Avem nevoie de finanţare adecvată, dar şi de asigurarea aprovizionării funcţionale cu vaccinuri la tot nivelul ţării. Succesul unui astfel de demers nu poate fi asigurat decât prin colaborarea tuturor - de la părinţi, medici de familie, asistente medicale, medici de medicină şcolară, asociaţii de pacienţi, autorităţi cu responsabilitate la nivel de domeniu al sănătăţii", a afirmat Diana Păun, în cadrul workshopului naţional pilot pe tema vaccinării, organizat joi de COPAC şi European Patient Forum.

Epidemii periculoase

Potrivit consilierului de stat, provocările cu care se confruntă România în prezent vizează două epidemii extrem de importante - cea de rujeolă şi cea de tuberculoză multidrog rezistentă şi extensivă.

"Vaccinarea antirujeolică a fost inclusă în Programul naţional de vaccinare, aşa cum ştim cu toţii. Începând însă cu anul 2015, acoperirea vaccinală a înregistrat o scădere succesivă, sub ţinta OMS de 95% pe fondul căreia a apărut evident epidemia ce a debutat în anul 2016. România are cea mai ridicată rată de tuberculoză din UE, fiind una dintre cele 18 ţări cu prioritate ridicată în combatarea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS", a spus consilierul de stat.

Hepatita virală cronică

Diana Păun a subliniat că România se confruntă cu una dintre "cele mai mari poveri" de hepatită virală cronică dintre statele membre ale UE. "Majoritatea pacienţilor cel mai probabil sunt infectaţi cu decenii în urmă prin transfuzii de sânge şi prin proceduri medicale nesigure, pe care ni le amintim cu toţii, prezentând un stadiu mai avansat al bolii decât ceilalţi pacienţi din Europa", a mai susţinut ea.