Imunitatea de grup, care se obține prin vaccinare, este foarte importantă în stăvilirea răspândirii virusurilor. Dovada cea mai bună o dă recenta epidemie de rujeolă, neterminată nici acum după doi...
În contextul în care România se confruntă cu una din cele mai scăzute rate de vaccinare a copiilor și nu numai, specialiștii atrag atenția că imunizarea unor grupuri cât mai mari de populație poate împiedica circulaţia microorganismelor şi, deci, apariţia de focare epidemiologice, adică un număr mare de îmbolnăviri.
Ce se întâmplă când nu o ai
Imunitatea de grup, care se obține prin vaccinare, este foarte importantă în stăvilirea răspândirii virusurilor. Dovadă stă recenta epidemie de rujeolă, neterminată după 2 ani și 9 luni de la izbucnirea ei, care a făcut 59 de victime și 15.395 de cazuri de infecție.
O la fel de bună dovadă poate fi sezonul gripal abia început.
Infecțiile respiratorii se transmit cu mare ușurință de la unul la altul, așa că nu e de mirare că, într-o săptămână, conform datelor Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, am reușit să avem 70.914 de cazuri de infecții respiratorii acute (gripa clinică, IACRS și pneumonii).
„Dacă dintr-un grup de 10 persoane, 9 sunt vaccinate, înseamnă că virusul acela nu are la cine să circule. Imunitatea de grup se realizează prin vaccinarea tuturor persoanelor indicate în programul naţional de vaccinare, la timp şi corect. Dacă populaţia nu respectă calendarul de vaccinare şi nu se imunizează cu acele produse, la acele vârste, automat vor rămâne foarte multe persoane care, ulterior, se vor îmbolnăvi și vor fi, la rândul lor, transmiţătoare de boli", a atras atenția dr. Adriana Pistol, medic primar epidemiologie, director al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, în cadrul workshop-ului „Actualități în vaccinologie" de la Congresul Clubului Regan al Medicilor.
Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!
