Prof dr Mircea Ioan Popa, cunoscut microbiolog de la Institutul Cantacuzino vine la Academia de Sănătate, a fost invitat la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, unde a arătat cât de...
Prof. dr. Mircea Ioan Popa, cunoscut microbiolog de la Institutul Cantacuzino vine la Academia de Sănătate, a fost invitat la Academia de Sănătate, unde a vorbit despre tipurile de vaccinuri și cât de mare este interesul pentru realizarea unu vaccin anti COVID-19.
„Există la nivel mondial 212 încercări, 212 entități care încearcă să producă vaccinul dintre care 34 au ajuns în fază de testare clinică. Pentru acest virus păcătos – pentru că e destul de păcătos, trebuie să recunoaștem, nu ne-am mai confruntat cu așa situație niciodată în cursul vieții, există în principiu cam 9 feluri de vaccinuri care se încearcă la nivel mondial.
Prima variantă ar fi cea clasică, utilizând un virus inactivat. Virusul este inactivat pe cale chimică, dar are o problemă – faptul că cel care produce un astfel de vaccin trebuie să lucreze într-un laborator de biosecuritate cel puțin la un nivel 3 pentru că necesită lucrul cu virus viu.
O altă variantă este a vaccinului care se bazează pe noi modalități de exprimare a particulelor imunogene și cea mai luată în seamă particulă imunogenă a virusului acesta este proteina S de la nivelul capsidei virale. În această situație sunt vaccinuri care fie conțin proteine recombinante, fie că acestea sunt subunitare sau asamblate pe particule asemănătoare vilionilor, fie acizi nucleici virali, aici este ceva nou pentru că utilizarea de vaccinuri cu acizi nucleici virali – fie că este vorba de ARN, fie că este vorba de ADN, ARN mesager înglobat în nanoparticulă sau altă variantă, nu au mai fost utilizate la om. Iată totuși că situația în care ne aflăm a făcut ca lumea să se gândească inclusiv la această variantă nefolosită anterior din cunoștințele mele.
Următoarea variantă ar fi cea care folosește vectori și se încearcă utilizarea unor alte virusuri care nu produc boală la om, de exemplu adenovirusul uman recombinant, sau virusuri care nu pot să se înmulțească în om și atunci este încercarea de a utiliza adenovirusuri de la cimpanzeu. Iar aceste adenovirusuri să fie purtătoare, să poarte, sau să fie vectori pentru particulele care să ducă la răspunsul imun.
Sunt și companii care încearcă să utilizeze varianta de vaccin cu virus atenuat, sunt și companii care încearcă să utilizeze variante de vaccinuri celulare în care, încercând să stimuleze răspunsul imun folosind celule prezentatoare de antigen și apoi transferul acestora pe anumite tipuri virale, și în principiu am enumerat majoritate variantelor care sunt utilizate la acest moment la nivel mondial. (...)”. a spus el în cadrul emisiunii.
„Am încercat să arăt care e nivelul de preocupare, pentru că niciodată până acum nu s-a imaginat sau nu s-a încercat să se imagineze atâtea variante pentru un vaccin, acest vaccin pandemic. Noi am mai trecut printr-o pandemie, acum 11 ani, numai că acea pandemie cu virusul gripal modificat s-a epuizat de-a lungul timpului și nici numărul de cazuri nu a fost atât de mare și nici numărul de decese nu a fost atât de mare ca acum. Ca atare, pandemia prin care trecem în această perioadă este pentru noi ceva cu totul deosebită și preocupările sunt cu totul deosebite”, a mai explicat el.
Mai multe detalii despre vaccinul împotriva COVID-19 puteți afla din video:
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Dr. Corneliu Toader ne vorbește despre chirurgia neurovasculară, la Academia de Sănătate.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
