Dr Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, explică de ce, în opinia sa, privatizarea programelor de sănătate ar fi un dezastru pentru românul de...
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul doctor Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, explică de ce crede că privatizarea programelor de sănătate ar fi dezastruoasă pentru românul de rând, care nu ar mai avea acces la anumite tratamente, dacă nu ar fi capabil să achite coplata cerută de furnizorii privați. Iată ce spune acesta:
„Pentru că a apărut o discuție zilele trecute legate de privatizarea programelor de sănătate, pentru o bună informare, îmi permit să fac câteva precizări:
Programele de sănătate sunt de două categorii: preventive și curative. Cele preventive în principiu sunt derulate de Ministerul Sănătății, cele curative sunt derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În cadrul programelor derulate de Ministerul Sănătății există și Acțiunile Prioritare care decontează servicii medicale ce utilizează materiale sau medicamente foarte scumpe, ce nu pot fi acoperite din sumele decontate de casa de asigurări de sănătate (suma decontată fiind calculată ca o medie a costurilor rezultate din istoric).
„Privatizarea" programelor de sănătate înseamnă de fapt accesul furnizorilor privați la programele de sănătate, și aici intenția nu este doar pentru „privatizarea" programele curative, ci și pentru Acțiunile Prioritare.
Acțiunile Prioritare sunt derulate pentru patologia de mare urgență sau foarte scumpă, decontând cheltuieli în ATI, radiologie intervențională pentru AVC, etc.
Și acum furnizorii privați de servicii medicale derulează programe de sănătate (vezi programul de dializă care are anual un buget de peste 1,1 miliarde de lei pentru tratarea unui nunăr de aproximativ 16.000 de bolnavi).
Aceste programe de sănătate au fost gândite și funcționează în ideea asigurării accesului la servicii medicale a tuturor persoanelor indiferent de venit (o persoana cu venituri mari și foarte mari își poate permite să își asigure serviciile medicale necesare, în schimb o persoană cu venituri modeste, și avem 1 milion de romani cu salariul minim, fără să mai vorbim de pensionari, nu va avea posibilitatea să acopere „coplata" cerută de furnizorul privat).
Aceasta măsură, trecând de partea frumoasă că va permite tuturor furnizorilor să asigure serviciile medicale în condiții hoteliere deosebite, deci aparent o îmbunătățire a „calității" serviciilor medicale, va determina un acces redus la aceste servicii pentru persoanele care nu au posibilitatea să plătească partea de „coplata" existentă la orice furnizor privat.
În sănătate, prioritar trebuie să fie accesul pacientului la servicii medicale și nu accesul furnizorului privat la resursele oricum insuficiente ale fondurilor din sănătate.
Sistemul privat are rolul lui foarte important în sănătate, dar el trebuie să fie „complementar" sistemului public, și nu „concurențial" sistemului public.
Și aici stânga a luat o măsură „de dreapta" dând posibilitatea furnizorilor privați să dezvolte serviciile medicale „complementare" pentru care românii plecau să se trateze în străinătate, permițând accesul la sumele decontate pentru tratament în străinătate furnizorilor care dezvoltau servicii care nu se fac în România.
Este adevărat, există sisteme și modele de sănătate la care există acces al furnizorului privat la aceste programe, dar suma decontată este limitată la un procent din finanțare pe care în mod concurențial, se luptă furnizorii privați de servicii medicale. Nu am văzut însă acest concept în draftul modificărilor legislative.
Sistemul de sănătate trebuie să asigure echitate.
Ce ați spune dacă pentru o anumită îmbolnăvire tratamentul ar fi disponibil doar pentru cei care dețin peste 1 milion de euro?
Ca medic, ca om de stânga, consider că dreptul la sănătate este un drept fundamental la care trebuie să aibă acces toți oamenii.
Asta este diferența între stânga și drepta.
Stânga militează pentru oameni.
Dreapta militează pentru profit.
Trebuie găsit echilibrul între producția profitului și distribuția bunăstării pentru a nu bulversa și sărăci tot mai mulți români (...)”, explică dr Florin Buicu, pe pagina sa de Facebook.
Explicația, integrală, pe Facebook.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Unde se pierd cele mai multe fonduri din sistemul de Sănătate. Patriciu Achimaș Cadariu, despre exemplul Germaniei.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
