Secretarul de Stat Horațiu Moldovan a declarat, într-un interviu, că România are o mare problemă în secțiile de ATI.
Odată cu pandemia a ieșit la iveală o situație dramatică: secțiile de Anestezie-Terapie Intensivă din România sunt puține și nu avem medici care să lucreze în ele.
În București, spre exemplu, conform raportului Societății de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) sunt doar 82 de paturi de ATI unde pot fi tratați bolnavii cu COVID-19, iar alte 12 erau nefuncționale deocamdată la Spitalul Modular din curtea Elias. Adică 6% din totalul pe țară.
„Sunt paturi pe care le-am numărat eu, mergând cu piciorul din spital în spital”, a declarat dr Horațiu Moldovan, secretar de stat la ministerul Sănătății, pentru Europa Liberă.
La nivel național, România dispune de 1.356 de paturi ATI destinate exclusiv pacienților cu Covid-19, dar pentru acestea avem doar 987 de ventilatoare mecanice. Asta înseamnă că ele nu pot funcționa concomitent.
Problema și mai critică e însă cea a personalului medical să lucreze în secțiile de ATI. Avem foarte puțini medici din această specialitate, la fel și asistente medicale.
Horațiu Moldovan a spus, în interviu, că România ar avea nevoie de dublarea personalului la ATI doar pentru a funcționa în condiții minime. Dar...
„În România nu sunt doctori. În România, doctorii au fost plătiți ca tehnicienii de salubritate, timp de 30 de ani. S-a ameliorat venitul de un an, doi. A existat un exod, au plecat 30.000 de medici. Nu avem anesteziști, epidemiologi. Avem puțini. Aparatura, tehnica – ventilatoare, injectomate, la un moment dat se poate cumpăra. Sunt produse care se găsesc pe piață. Dar specialiști care să le folosească se formează în ani. Asta e realitatea medicinei românești, asta avem. (...) În România, lipsesc cam 1.000 de anesteziști (medici ATI). Ar trebui să avem cam 2.000 ca să fim la minimum, să ne descurcăm cât de cât. Standardul în UE, pentru anesteziști, este de 20 la suta de mii de locuitori. Noi avem 5 la suta de mii”, a declarat secretarul de stat.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
