Prof dr Alexandru Rafila spune că vaccinarea anti-COVID s-ar putea face periodic, așa cum se întâmplă în cazul gripei. În plus, arată medicul, anumite teste îți arată câți anticorpi...
Doi factori ar putea transforma vaccinarea anti COVID-19 în ceva periodic: apariția altor noi tulpini pentru care vaccinurile să trebuiască să fie modificate sau dacă răspunsul nostru imunitar căpătat în urma vaccinării va avea o durată limitată.
„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecției gripale, din două motive: un motiv îl poate constitui variația antigenică, așa-numitele mutații, care pot duce la apariția unor tulpini noi și atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim, dar vaccinurile ar trebui să țină pasul cu aceste mutații, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente. Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistența răspunsului imun, adică dacă persistența răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcție de această persistență a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunități pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a arătat prof dr Alexandru Rafila, la Digi24.
Dar cum află o persoană dacă în urma vaccinului are suficienți antiorpi? Evident, face teste, dar nu orice fel de teste, atrage atenția profesorul, care nu le recomandă pe cele rapide, ci pe cele serologice.
„În ceea ce privește testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecționat foarte mult. Dacă inițial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază - se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecției cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de față avem două elemente care contează. Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike, adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanți, adică sunt exact cei care blochează porțiuni din proteina S, responsabilă de atașarea la o celulă. Și putem avea - nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacției mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a mai arătat Alexandru Rafila.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
