Durerea cronică afectează, la nivel european, 20% din populație. Ce reprezintă terapia durerii și când se aplică aceasta.
Durerile cronice sunt considerate principalele cauze de invaliditate la nivel mondial, unde se estimează că aproximativ 1,71 miliarde de persoane trăiesc cu o afecțiune legată de durere sau de afecțiuni musculo-scheletice. Printre acestea se numără durerile lombare, osteoartrita și fibromialgia.
Durerile cronice durează uneori și peste 3 luni, iar medicamente specifice par să nu fie de ajuns. De altfel, se încearcă personalizarea medicației pentru durerile cronice, având în vedere că acestea funcționează diferit de la femei la bărbați, dar și la același sex, fiind implicate ”genetica și metabolismul”, potrivit Medical News Today.
”Terapia durerii cronice se ocupă cu durerile care persistă. Spre deosebire de durere acută, care durează mai mult de trei luni și se termină prin vindecarea pacientului, durerea cronică persistă mai mult de trei luni și pacientul începe să aibă probleme și din punct de vedere emoțional.
Se produce acest fenomen pe care noi îl numim hipersensibilizare centrală. În momentul în care un pacient suferă de o durere cronică va avea stări de anxietate, stări de depresie și va fi din ce în ce mai greu de tratat această durere dacă nu este abordată în mod corect”, a declarat dr. Monica Papaianu, medic ATI.
”Durerea cronică, în general la nivelul europenilor, atinge cam 20% din pacienți,este vorba despre dureri permanente sau intermitente. Și patologiile în România sunt cam aceleași cu cele de la nivelul Europei.
Predomină patologiile osteoarticulare, lombalgiile,durerile de spate, sciatica, durerile de genunchi.
Există de asemenea, foarte multe dureri neuropate, dureri postoperatorii, dureri la nivelul sistemului muscular care pot fi localizate, cum ar fi sindromul miofascial, sau durerea generalizată, cum ar fi sindromul de fibriomialgie.
Există, de asemenea, și alte tipuri de dureri, cum ar fi algodistrofia, vorbim și de durerile la nivelul extremității cefalice, cefaleele, nevralgiile faciale, nevralgiile de trigemen, algia vasculară a feţei.
Există mulți pacienți care se plâng de dureri abdominale, sindromul de colon iritabil, vezica iritabilă, endometrioza, toate acestea sunt patologii care produc foarte multe dureri”, a mai spus medicul.
În contextul în care nici medicamentele nu fac față, iar durerile pot deveni insuportabile, terapia durerii pare să fie soluția. Medicul a explicat cum funcționează această terapie.
”În cadrul centrelor de terapie a durerii nu vorbim neapărat despre o vindecare, ci vorbim despre o ameliorare a calității vieții.
Scopul nostru atunci când avem un pacient în centrul de terapie a durerii, în primul rând este de a diminua durerea cu 50-60%.
Dacă reușim să îmbunătățim, să scădem nivelul durerii și să îmbunătățim calitatea vieții pacientului, în cazul durerii cronice putem spune că am avut succes”, a mai spus medicul, subliniind că ”echilibrul interior este primordial”, dat fiind faptul că durerea se poate instala după un accident sau după o operație care nu a fost reușită.
Mai mult, spune medicul, ”de multe ori nu avem cauze pentru care o anumită patologie se transformă în durere cronică”, adăugând că în centrele de terapie a durerii se lucrează pe patru axe de tratament.
”Tratamentele medicamentoase și invazive, care cuprind tot ce cunoaștem în medicina clasică: medicamentele, injecțiile, infiltrațiile, ablațiile, toate tehnicile pe care le putem propune pacienților, dar pentru a avea rezultate în durerea cronică trebuie să lucrăm în axa terapiilor fizice.
Să lucrăm pe axa corpului. Este foarte important să avem o activitate fizică regulată. În cazul anumitor patologii este important să beneficiem de ședințe de kinetoterapie, fizioterapie.
În România, avem marea șansă să avem o rețea întreagă de băi și de cure termale care pot fi foarte benefice.
După cum spuneam, este important să lucrăm pe axa minții. Deci, tot ce înseamnă terapii cognitiv comportamentale. Nu trebuie să ne mai fie frică să mergem la psiholog, la psihiatru, pentru că durerea cronică se imprimă în creier și nu putem să rezolvăm toate aceste lucruri singuri.
Știm astăzi că ne putem antrena creierul așa cum ne antrenăm mușchii.
Prin aceste terapii cognitive-comportamentale, de fapt, învățăm creierul să se defocalizeze de la durere, să nu mai fie atent la durere prin diverse tehnici și metode.
Axa socială este foarte importantă, ceea ce face pacientul în context de familie, în contextul lui de lucru, pentru că de multe ori pacienții dureroși cronici care suferă de ani de zile, câteodată sunt desocializați”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește impactul pe care îl are durerea cronică asupra activității cerebrale, medicul afirmă că există cercetări în acest sens.
”Există astăzi cercetări foarte clare în domeniul neurofiziologiei. Știm exact unde sunt centrii care percep durerea la nivel cerebral. Și știm astăzi că durerea cronică schimbă pur și simplu structura cerebrală.
Deci, dacă facem un RMN funcțional, vedem activitatea creierului la un pacient cu o durere acută, el nu va fi deloc la fel cu acela al durerii cronice,
La un pacient dureros cronic vom vedea că toate centrele subcorticale, cele care răspund la emoții, la anxietate, la angoasă, la tristețe, sunt de asemenea implicate în acest fenomen și, de aceea, este important ca durerea cronică să fie abordată multimodal și interdisciplinar”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește prezența centrelor de terapie a durerii, în România, numărul acestora este infim în comparație cu numărul pacienților care au nevoie, ”două centre și câteva mici locuri unde se mai tratează durerea cronică, deci trebuie făcute progrese în acest sens”, spune medicul, comparativ cu cele peste 850 din Germania și Franța.
Mai mult, menționează medicul, la nivel european guvernele s-au implicat în acest sens, ”au realizat planuri de susținere al acestor dureri cronice, care este, totuși, o problemă enormă de sănătate publică”, iar la nivelul României, aproximativ 4 milioane de persoane suferă în fiecare zi de o durere cronică.
”Mesajul cel mai important este să ne reamintim că medicamentele nu pot rezolva totul, mai ales în cazul durerii cronice, că trebuie să lucrăm pe axa corp-minte, pe axa psihocorporală, să facem lucruri pentru a fi bine cu corpul”, concluzionat medicul ATI.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
De ce apare, în timp, piciorul plat. Care e greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Care este metoda chirurgicală prin care se tratează piciorul plat.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
De ce scăpau băieții de stagiul militar dacă aveau piciorul plat.
Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Ce semn clar îți dă bătătura de la picior. Ce înseamnă dacă faci bătături.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
