Substanțele psihotrope sunt definite ca medicamente capabile să afecteze mintea, emoțiile și comportamentul.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor – în special cei care doresc excelență sau al celor presați de dorința de performanță a părinților.
De asemenea, acest comportament este întâlnit și în rândul studenților - în special în rândul celor care urmează facultăți ce presupun un număr mare de ani și un volum foarte mare de informație extrem de specifică și amănunțită, și care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.
De ce ajung să consume astfel de substanțe?
„Există o serie de cel puțin cinci motivații care îi determină pe tineri să consume substanțe psihotrope. Pe de-o parte, consumatorii sunt de părere că substanțele îi ajută să se relaxeze și să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să învețe mai mult și mai repede. Alte motivații care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferințe, care îi trag în jos în procesul de învățare, obiceiul grupului din care face parte individul, deci un vehicul al socializării sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalți din grup", explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Riscurile la care se supun cei ce consumă frecvent
Fiziologice.
„Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa „ajutorul" de stare de bine cu care s-a obișnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obișnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezervă naturală de energie a organismulul, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar", arată psihologul Laura Maria Cojocaru.
Psiho-emoționale.
„Deoarece primește „ajutor" din afară sa, organismul se învață „leneș" și nu-și mai produce singur cantitatea necesară de hormoni „ai fericirii": serotonină, endorfinele, dopamină etc. Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienți hormoni ai stării de bine și atunci apare din nou nevoia de a „cere ajutor" din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanțe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependența. Cu cât organismul primește mai mult din afară, cu atât devine mai „leneș", deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependență ci și la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariția anumitor fobii legate de sănătate, uneori se pot declanșa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie și oboseală duc la lipsa de motivație, dispoziție scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristețe, izolare, sentimente de neputință, o viziune tragică asupra vieții, chiar ideație suicidară - simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate - simptome ale anxietății, atacului de panică, fobiilor", explică specialistul.
Sociale.
„Neputința de a-și duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecății celorlalți, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc., pot duce la anxietate de performanță, izolare, chiar abandonarea studiilor. În cazul utilizării consumului ca formă de uitare, acesta nu face decât ca, pe termen lung, să mărească și mai mult „gunoiul de sub preș", conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
