Elevii și studenții elitiști, pradă substanțelor psihotrope. Explicațiile psihologului

Consumul de substanțe psihotrope a devenit, de o perioadă bună de timp, un comportament „la modă” și în rândul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare, care doresc performanțe, cum...
Substanțele psihotrope sunt definite ca medicamente capabile să afecteze mintea, emoțiile și comportamentul.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor – în special cei care doresc excelență sau al celor presați de dorința de performanță a părinților.
De asemenea, acest comportament este întâlnit și în rândul studenților - în special în rândul celor care urmează facultăți ce presupun un număr mare de ani și un volum foarte mare de informație extrem de specifică și amănunțită, și care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.
De ce ajung să consume astfel de substanțe?
„Există o serie de cel puțin cinci motivații care îi determină pe tineri să consume substanțe psihotrope. Pe de-o parte, consumatorii sunt de părere că substanțele îi ajută să se relaxeze și să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să învețe mai mult și mai repede. Alte motivații care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferințe, care îi trag în jos în procesul de învățare, obiceiul grupului din care face parte individul, deci un vehicul al socializării sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalți din grup", explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Riscurile la care se supun cei ce consumă frecvent
Fiziologice.
„Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa „ajutorul" de stare de bine cu care s-a obișnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obișnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezervă naturală de energie a organismulul, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar", arată psihologul Laura Maria Cojocaru.
Psiho-emoționale.
„Deoarece primește „ajutor" din afară sa, organismul se învață „leneș" și nu-și mai produce singur cantitatea necesară de hormoni „ai fericirii": serotonină, endorfinele, dopamină etc. Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienți hormoni ai stării de bine și atunci apare din nou nevoia de a „cere ajutor" din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanțe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependența. Cu cât organismul primește mai mult din afară, cu atât devine mai „leneș", deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependență ci și la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariția anumitor fobii legate de sănătate, uneori se pot declanșa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie și oboseală duc la lipsa de motivație, dispoziție scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristețe, izolare, sentimente de neputință, o viziune tragică asupra vieții, chiar ideație suicidară - simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate - simptome ale anxietății, atacului de panică, fobiilor", explică specialistul.
Sociale.
„Neputința de a-și duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecății celorlalți, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc., pot duce la anxietate de performanță, izolare, chiar abandonarea studiilor. În cazul utilizării consumului ca formă de uitare, acesta nu face decât ca, pe termen lung, să mărească și mai mult „gunoiul de sub preș", conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.