EXCLUSIV Drumul României spre o acoperire vaccinală anti-HPV mai mare: protejând generații întregi de cancere prevenibile

Programul de vaccinare anti-HPV din România a început cu un eșec major în 2008, când doar 2,3% dintre fetele eligibile au fost vaccinate. Relansat în 2018, proiectul a reconstruit încrederea părinților și medicilor prin informare constantă și administrare voluntară, extinzând treptat accesul gratuit la vaccin pentru tineri și adolescenți, oferind totodată opțiuni de compensare și pentru adulți, și consolidând astfel prevenția împotriva cancerului de col uterin la nivel național.

Eșec răsunător

Vaccinarea anti-HPV a început în România cu un eșec răsunător în 2008, când doar 2,3% din fetele eligibile au fost vaccinate. Proiectul reluat în 2018 a reconstruit încrederea părinților și medicilor, extinzând accesul gratuit la vaccin pentru tineri și oferind prevenție reală împotriva cancerului de col uterin.

"Apropo de vaccinarea împotriva infecției cu HPV, am început proiectul în 2018, după eșecul răsunător din 2008 când vaccinarea a fost introdusă, dar nu a fost deloc pregătită. 

Am fost pe locul 1 în lume în ceea ce privește cea mai mică acoperire vaccinală posibilă, a fost de 2,3% din fetele eligibile.

Au fost 2300 de fete vaccinate din 100.000 eligibile. Atât a fost în 2008", a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, la DC Medical și DC News.

Reconstruirea încrederii în vaccinare

Relansat în 2018, programul a reconstruit treptat încrederea publicului prin informare constantă și vaccinare voluntară, extinzând apoi accesul gratuit sau compensat pentru tineri și adulți.

"A trebuit să reconstruim încrederea, iar acest lucru este cel mai greu. Am plecat la drum cu un concept pe care atunci, împreună cu alți colegi l-am dezvoltat. E vorba despre o informare constantă a părinților și a medicilor de familie prin care ei ofereau posibilitatea  celor care doreau să își vaccineze fetele să opteze pentru această procedură.

Vaccinurile erau comandate prin DSP și administrate într-un interval de câteva luni de aceeași medici de familie care le-au recomandat.

Lucrul acesta, după ce s-a desfășurat câțiva ani, a crescut foarte mult încrederea în vaccinare pentru că nu a fost nimic obligatoriu, nu a fost nimic agresiv. Oamenii au început să își dea seama, să afle despre cancerul de col uterin, femeile adulte s-au vaccinat plătindu-și vaccinul și ulterior am putut să trecem la faza a doua a acestui proiect în care vaccinul a devenit disponibil atât pentru fete, cât și pentru băieți până la vârsta de 18 ani și era compensat integral până la 18 ani.

Pentru femeile cu vârsta de până la 45 de ani era compensat 50%. Ulterior, Parlamentul a extins vârsta celor care primeau vaccin grauit până la 26 de ani, are multă lume acces gratuit la un vaccin care nu e ieftin. Costă în jur de 2000 de lei.

A fost un lucru bun care a extins proiectul nostru, care a însemnat reconstruirea încrederii în profilaxie, în profilaxia prin vaccinare", a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, la DC Medical și DC News.