Oamenii de știință spun că genele pe care unii le-au moștenit de la strămoșii lor din Neanderthal ar putea crește riscul de a suferi forme severe de COVID-19.
Un studiu al oamenilor de știință europeni publicat miercuri de revista Nature a examinat un grup de gene care au fost legate de un risc mai mare de spitalizare și insuficiență respiratorie la pacienții infectați cu noul coronavirus.
Cercetătorii Hugo Zeberg și Svante Paabo au stabilit că genele aparțin unui grup sau haplotip, care probabil provenea din neandertalieni. Haplotipul se găsește la aproximativ 16% din populație în Europa și la jumătate din populație în Asia de Sud, în timp ce în Africa și Asia de Est este inexistent.
Se știe că oamenii moderni și neanderthalienii s-au încrucișat în diferite momente ale istoriei, rezultând un schimb de gene ce se poate găsi și astăzi.
Genele sunt unul dintre mai mulți factori de risc pentru COVID-19, inclusiv vârsta, sexul și condițiile preexistente, cum ar fi obezitatea, diabetul și problemele cardiace.
Zeberg și Paabo, care lucrează la Institutul Karolinska din Suedia și la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, au remarcat că prevalența grupului de gene neanderthalian este cea mai mare la persoanele din Bangladesh, unde 63% se estimează că poartă o copie a haplotipul. Ei au citat studii din Marea Britanie care arată că persoanele de origine bangladesiană au un risc de două ori mai mare de a muri din cauza COVID-19 decât populația generală.
„Este izbitor faptul că moștenirea genetică a neanderthalienilor are consecințe atât de tragice în timpul pandemiei actuale” a spus Paabo într-un comunicat. „Trebuie investigat cât mai repede posibil să aflăm de ce se ntâmplă acest lucru”. Dar Andre Franke, directorul Institutului de Biologie Moleculară Clinică de la Universitatea din Kiel, Germania, a declarat că descoperirile nu au niciun impact imediat asupra tratamentului COVID-19.
Într-un comentariu înainte de publicarea finală a studiului, Franke a spus că o întrebare interesantă care rezultă din studiu este de ce acel haplotip - spre deosebire de majoritatea genelor neandertale - a supraviețuit până astăzi.
„Poate că este bine pentru un sistem imunitar foarte activ, dacă nu există alți factori de risc”, a sugerat el.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
