Un studiu realizat în Islanda arată că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ mental mult mi mare la fetele adolescente decât asupra băieților. Depresie și...
Efectele diferențiale ale pandemiei declanșată de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19) și restricțiile publice asociate asupra fetelor și băieților adolescenți nu sunt pe delin elucidate. Un nou studiu, realizat în Islanda, a examinat diferențele de gen între indicatorii generali ai bunăstării adolescenților în timpul pandemiei COVID-19 și a explorat explicații potențiale pentru aceste diferențe.
Într-un studiu bazat pe sondaje realizate în rândul a 523 de adolescenți născuți în Islanda în anul 2004 (56,5% dintre ei fiind fete), fetele au raportat un impact negativ mai mare al pandemiei COVID-19 asupra bunăstării și comportamentului lor decât băieții.
De asemenea, adolescentele au raportat un nivel ridicat de simptome depresive. Ca grup de referință, problemele de sănătate mintală din timpul pandemiei au fost comparate cu scorurile așteptate pe baza evaluărilor la nivel național ale persoanelor de aceeași vârstă înregitrate în 2018.
Deși atât băieții, cât și fetele au părut afectați de pandemia COVID-19, fetele au raportat un impact negativ mai mare la toți indicatorii generali de bunăstare și schimbare comportamentală decât băieții.
În studiul care a fost publicat în JCPP Advances (link direct studiu), simptomele depresive mai mari au fost corelate cu o utilizare pasivă crescută a rețelelor sociale și o scădere a conectării cu membrii familiei prin telefon sau rețelele sociale în rândul fetelor. La băieți s-au remarcat dificultăți de somn și o creștere a numărului de adolescenți de sex masculin care joacă jocuri online.
Printre factorii contributori la sănătatea mintală precară în rândul fetelor s-au numărat îngrijorarea că cineva apropiat ar putea face COVID-19, modificări ale rutinelor zilnice și școlare și faptul de a nu-și putea vedea prietenii în persoană.
„Constatările sugerează că furnizorii de servicii medicale, profesorii și alți profesioniști trebuie să monitorizeze în special simptomele depresive și bunăstarea mentală a fetelor în timpul COVID-19 și în urma acestuia”, a declarat autorul principal dr. Thorhildur Halldorsdottir, Psiholog clinic și profesor asistent în Departamentul de Psihologie la Universitatea Reykjavik.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
