Sistemul sanitar din România are nevoie de o transformare profundă a modului în care resursele financiare sunt distribuite către unitățile medicale.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu un dezechilibru cronic între venituri și cheltuieli, iar actualul model de finanțare a spitalelor este depășit. Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), trage un semnal de alarmă asupra necesității unei schimbări radicale.
Potrivit oficialului, resursele financiare nu sunt alocate eficient în raport cu volumul real de muncă sau cu gravitatea cazurilor tratate.
Președintele CNAS subliniază o realitate dură a sistemului public: o mare parte din buget nu se regăsește în servicii medicale palpabile pentru pacienți.
"În momentul de față, finanțarea spitalelor din România este departe de a porni în ceea ce privește alocarea resurselor din perspectiva costului bolii. Lucrul acesta l-am spus de când am preluat mandatul de președinte al CNAS. Am spus că spitalele din România necesită o schimbare radicală a modului în care trebuie să se facă această finanțare.
Jumătate din resursele alocate spitalelor din România sunt pentru serviciile pe care le prestează, iar cealaltă jumătate pentru inactivitate și pasivitate managerială. Îmi asum lucrurile acestea! Datele vorbesc! Nu trebuie să conving pe nimeni de lucrurile acestea.
Dacă decidem că inacțiunea trebuie să ne ghideze, putem să mergem mult și bine în ritmul acesta și vom ajunge periodic în situații în care am fost foarte aproape spitalele să nu mai aibă finanțare.
Exista riscul ca pe farmacii să se pună lacătul din punctul de vedere al decontărilor din partea CNAS. Aceste bugete, bugetul spitalelor și bugetul medicamentelor reprezintă majoritatea covârșitoare a cheltuielor din sistemul nostru de sănătate și, implicit din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Orice buget are două componente:
Oricât de multe eficientizări ți-ai propune să faci, oricâte eficientizări ai face, oricâte metode inovative manageriale ai implementa, dacă nu există acest echilibru între venituri și cheltuieli, rezultatul va fi întotdeauna nu cel așteptat", a explicat conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″.
O altă provocare majoră este baza de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Deși cota de CASS în România este de 10% (față de 15% în țări precum Germania), sistemul susține un număr uriaș de beneficiari care nu contribuie direct.
"Trebuie să recunoaștem că în România, sănătatea se bazează pe cei 10% CASS, pe care teoretic ar trebui să îi plătească toată lumea. Practic am reușit să modificăm legislația și să creștem proporția celor care plătesc și am ajuns la inversarea balanței, dar nu am ajuns acolo unde trebuie.
Nimeni nu pune niciun leu astăzi pentru cei peste 7 milioane de neplătitori care încă există. Ei nu vor trebuie să plătească niciodată pentru că sunt copii, studenți, elevi. În alte sisteme de asigurări sociale de sănătate cineva plătește pentru ei, că au nevoie de servicii medicale.
Și plătește statul din taxele și impozitele care se colectează la bugetul de stat. În România cu toții contribuim cu acel 10%, care în Germania este 15%.
Niciodată nu vom putea să alocăm bugetul necesar medicamentelor inovative, niciodată nu vom putea să asigurăm nevoile reale de sănătate ale pacienților dacă nu facem ceva în sensul acesta.
România poate să facă totuși ceva. Noi îi "păcălim" pe asigurați că le plătim tot, dar nu o facem, că avem medicamente compensate 20%, avem medicamente compensate 50%, 90%. Nu sunt toate compensate 100%.
La dispozitive medicale avem contribuții personale importante. Dacă Parlamentul va dori să o astfel de inițiativă, CNAS pregătește toată zona tehnică astfel încât un ajutor suplimentar din partea asigurărilor complementare voluntare de sănătate să devină realitate în România și prin niște facilități fiscale atât pentru angajat cât și pentru angajator să aducem resursă financiară suplimentară în sistemul de sănătate.
CNAS poate să fie un jucător în această zonă a asigurărilor complementare de sănătate și e liberă competiția inclusiv cu zona privată pe un astfel de pachet suplimentar", a explicat conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″.
